Georgescu Dragos
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, în ședință unanimă, sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea care reglementează sancționarea extremismului și antisemitismului. Această decizie are loc după ce, la 10 iulie, Nicușor Dan a atacat legea la CCR, solicitând pronunțarea asupra constituționalității ei în raport cu prevederile Legii Fundamentale.
Nicușor Dan, lovitură grea primită de la CCR. Decizia dată de Curtea Constituțională
Pe 10 iulie, președintele Nicușor Dan a depus la CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care pedepsește propaganda și materialele legionare, fasciste, rasiste, xenofobe și care promovează genocidul sau crimele de război.
Nicușor Dan a arătat că legea nu definește în mod clar termeni precum „legionar” și „fascist”.
A susținut că modul de adoptare a actului normativ ridică suspiciuni de încălcare a unor norme și principii constituționale – în mod special articolele 1 alin. (3) și (5), 20, 30, 31 și 33 din Constituție.
El a subliniat că, într-un stat polarizat, orice acțiune publică trebuie să fie echilibrată și să respecte prevederile constituționale, pentru a evita percepția că legea servește unei orientări politice în detrimentul alteia, conform Antena 3 CNN.
Președintele a insistat asupra necesității ca definițiile de „legionar” și „fascist” să fie clar explicate în actul normativ. Lipsa precizării riscă sancțiuni arbitrare și interpretări imprevizibile.
Ce prevede legea atacată
Legea sancționează distribuirea și deținerea de materiale de propagandă fascistă, legionară, rasistă, xenofobă, precum și promovarea genocidului și crimelor de război, inclusiv prin publicații, simboluri, mesaje și imagini.
Actul a fost adoptat de către Parlament și transmis președintelui pentru promulgare în data de 21 iunie. Are scopul declarat de a combate discursul de ură și fenomenele extremiste, dar a stârnit controverse în privința clarității și a modului de adoptare.
CCR a respins sesizarea, considerând-o neîntemeiată. Nu au fost valide invitațiile președintelui la clarificare terminologică.
Judecătorii constituționali au considerat că dispozițiile legii sunt suficiente, iar procedura de adoptare nu contravine prevederilor constituției.
Curtea a recunoscut nevoia statului de a acționa cu fermitate împotriva incitării la ură, xenofobie și discriminare. Totuși, a subliniat că astfel de măsuri trebuie să respecte strict garanțiile constituționale și să fie fundamentate în lege clară.
Lipsa unor definiții precise pentru termeni precum „legionar” și „fascist” era elementul central al criticilor. Potrivit președintelui, acestea ar putea duce la circumstanțe arbitrale.
CCR nu a considerat necesară clarificarea ulterioară, bazându-se pe interpretarea prin practica judiciară și uzanță.
Procedura parlamentară
Președintele a reclamat încălcarea unor principii procedurale – eventuale abateri de la transparența dezbaterii sau justificării actului.
Judecătorii au stabilit că procedura a fost respectată, fără viciu formal.
În sesizare se amintea că impactul social al legii poate fi perceput ca o acțiune împotriva unei părți politice.
CCR a concluzionat că legea vizează fenomene care afectează statul și societatea, fără a favoriza o facțiune anume. Hotărârea CCR consolidează poziția Parlamentului în reglementarea discursului extremist. Arată că legea respectă pragul constitutional.
Președintele are atribuții constituționale de verificare și de sesizare a CCR. De această dată, însă, analiza a fost considerată lipsită de temei solid. Hotărârea arată că judecătorii cred că definițiile vagi nu pot fi remediate prin respingerea legii, dar prin interpretare ulterioară.
Reacții publice și politice
Parlamentarii care au susținut inițiativa au salutat decizia CCR ca etalon pentru statul de drept și contracaraseră acuzațiile de „vagi definiri”.
O parte a clasei politice susține că legea rămâne vulnerabilă la interpretări subiective, un risc pentru libertățile civile.
