Nicușor Dan, prima înfrângere în calitate de președinte al României. De ce a luat CCR această decizie

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins joi obiectul de neconstituționalitate formulat de președintele țării, Nicușor Dan, față de modificările aduse Legii anti‑extremism (Legea privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob). În ședința de joi, prima prezidată de noua președintă a CCR, Simina Tănăsescu, și primul moment în care instanța funcționează în noua componență, cu judecătorii Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș, s-a concluzionat că legea este „clară, precisă și predictibilă”.

Citește și

Veste uriașă primită de Ilie Bolojan. Nicușor Dan a promulgat o lege importantă

Nicușor Dan, prima înfrângere în calitate de președinte al României. De ce a luat CCR această decizie

Decizia CCR confirmă astfel caracterul constituțional al normelor vizate, legate de pedepsele pentru răspândirea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și aplicarea sancțiunilor atunci când se promovează cultul liderilor acestor mișcări politice criminale.

Contextul sesizării și argumentele CCR
Președintele României, Nicușor Dan, a atacat la CCR modificările legislative adoptate în iunie, contestând mai ales deficiențele de claritate și aplicabilitate în practică. Potrivit sesizării, nu era clar ce înseamnă „promovarea cultului con­ducătorilor legionar‑fasiști” și cum ar fi aplicată legătura între normele centralizate și cazurile individuale.

Însă, CCR a decis că legea este clară, precisă și predictibilă, în sensul că încadrează corect faptele incriminate în raport cu obiectivul declarat – protejarea valorilor fundamentale ale democrației, respectarea demnității umane și a drepturilor și libertăților fundamentale – prin mijloace penale proporționale, prevăzând garanții în procesul penal.

Ședința din 17 iulie 2025 a fost una cu caracter simbolic și procedural. Este prima de la preluarea funcției de președintă a CCR de către Simina Tănăsescu și prima după controversatele numiri de către președintele Klaus Iohannis. Alături de ea, au pus pecetea deciziei:

Mihai Busuioc

Csaba Asztalos

Dacian Cosmin Dragoș

Prezența lor a reconfirmat echilibrul între sensibilitățile politice și necesitate juridică, evidențiind vitalitatea mecanismului de control constituțional asupra inițiativelor legislative.

3. CCR: fascismul, legionarismul și extrema dreaptă nu sunt „relativizabile”
Unul dintre fundamentele deciziei CCR a fost evidențierea caracterului istoric și criminal al acestor ideologii. Judecătorii constituționali au arătat că fascismul, legionarismul și ideologiile totalitare au creat regimuri tragice în care s-au comis genociduri, violențe sistemice și încălcări grave ale drepturilor fundamentale.

Astfel, CCR a transmis că nu este posibilă relativizarea normei prin definiții reduse la drept pozitiv – ce încearcă să encadreze strict, fără context istoric, definirea acestor ideologii. Ele nu pot fi pur și simplu „explicate”, ci trebuie combătute ferm prin mijloace legale clare.

4. Măsuri penale și definiții noi: ce pedepse prevede legea?
Principalele modificări vizează:

Distribuire de materiale fasciste/legionare/rasiste/xenofobe – pedeapsă de 1–5 ani închisoare, plus interzicerea anumitor drepturi. Dacă fapta se comite online, pedeapsa se majorează cu 50%.

Promovare publică a cultului liderilor mișcărilor extremiste – pedeapsă de la 3 luni la 3 ani închisoare sau amendă.

Negarea sau minimalizarea Holocaustului în România – pedeapsă de 6 luni la 3 ani închisoare, fără posibilitatea aplicării unei amenzi în locul închisorii.

Anterior, legea sancționa doar negarea Holocaustului cu amendă; acum se introduce o pedeapsă clară cu închisoarea. De asemenea, includerea explicită a materialelor „legionare” vine ca urmare a evoluției discursurilor neo‑legionare.

 Rolul garanțiilor procesuale

CCR a subliniat că, deși legea introduce pedepse penale severe, acestea sunt însoțite de garanții procesuale scrupuloase – dreptul la apărare, contradicție, recurs, control judiciar legal – care asigură că actele de justiție nu au loc arbitrar, ci în baza unor standarde clare pentru statul de drept.

Curtea Constituțională a atras atenția asupra sinergiei între legea românească și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului:

Limitele libertății de exprimare în fața discursurilor instigatoare, rasiste sau xenofobe sunt admise de jurisprudenta europeană.

Interdicțiile au ca scop protejarea principiilor democratice, împotriva ideologiilor care le atacă frontal.

Astfel, legea curpinde standarde aplicate în țări vest‑europene: Germania, Franța, Austria, unde sunt prevăzute pedepse clare pentru simboluri naziste, discursuri rasiste sau promovări de ideologii interzise.

Motivele sesizării președintelui Nicușor Dan
Nicușor Dan a argumentat că legea conține ambiguuități și este susceptibilă de abuz prin interpretări extinse:

A adus exemplul unei asociații pe tema „Rezistenței din Munții Făgăraș”, care ar putea fi considerată extrem‑legionară, dacă nu există claritatea necesară.

A semnalat că legea ar fi folosită în scopuri repressiv‑politice, să pedeapsească organizații cu reputație pozitivă, inclusiv pentru promovarea victimelor comunismului.

CCR, însă, a arătat că legea vizează doar cultul în public al liderilor extremiști și nu afectează retorica anti‑comunistă sau istorică, ci doar discursurile explicit apologetice ale fascismului sau legionarismului.

Exemple juridice și perspective practice
Pentru a se asigura că legea nu devine inacceptabil de restrictivă:

Se pedepsește promovarea cultului, nu studierea istorică

Distribuirea materialelor extremiste este incriminată doar dacă are un scop propagandistic sau ideologic, nu dacă se face în scop educațional (de exemplu, în biblioteci sau arhive istorice).

În plus, cadrele instituționale (de ex. filme, cercetări universitare) sunt exceptate, atâta vreme cât scopul este informativ.

Impactul deciziei CCR: între prevenție și libertăți authentice
Decizia CCR întărește un panoplim legal care urmărește:

Prevenirea resurecției fascismului, legionarismului și rasismului în România, țară care nu mai cunoaște astfel de ideologii.

Consolidarea democrației și apărarea valorilor universal-acceptate.

Ramura sancțiunilor își păstrează caracterul proporțional, în timp ce autorii faptei sunt tratați ca niște actori periculoși în deteriorarea conviețuirii democratice.

Reacții publice și politice

Decizia CCR a generat reacții variate în spațiul public:

Susținătorii legii au salutat hotărârea: „este un răspuns ferm pentru cei care prin discursuri extreme subminează ordinea democratică”.

Criticii au avertizat asupra riscului de suprainterpretare și ingerință nejustificată în libertatea de expresie.

Analiza din societatea civilă indică că, deși legea este salutată, trebuie monitorizată atent pentru a evita penalizarea îndreptățită a discursului academic, artistic sau jurnalistic critic.

 Concluzie narativă și perspectiva viitoare

Decizia recentă a CCR reprezintă un moment de cotitură în lupta juridico‑politică împotriva discursurilor de ură și a simbolurilor extremiste. Legea devine, de acum, un reper ferm după standardele statului de drept, iar decizia instanței reflectă echilibrul necesar între libertatea de exprimare și protecția modelului democratic.

Justiția a validat criteriile clare: exact ce reprezintă o ideologie extinsă, ce fapte sunt incriminate și ce fel de sancțiuni se pot aplica.

Actul constituțional al CCR confirmă că este permisă reacția legală împotriva ideologiilor incompatibile cu democrația.

Viitorul aplicării legii depinde de modul în care sistemul judiciar va interpreta normele în practică. Există riscul, dar și maturitatea de a le executa conform scopului inițial – prevenție și apărare.

În timp ce legea intră în vigoare deplin, rămâne vital ca societatea civilă, asociațiile juridice și instanțele să urmeze un management al aplicării aten­t și responsabil, care exclude excesele, dar nu tolerează apologia extremismului.