Georgescu Dragos
Tensiunile dintre Executiv şi sistemul judiciar ating un nou punct critic. Preşedintele Nicuşor Dan i-a convocat pentru ziua de miercuri, la Palatul Cotroceni, pe şefii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în încercarea de a obţine sprijinul acestora pentru noua formă a legii privind pensiile magistraţilor.
Nicușor Dan și Ilie Bolojan, negocieri secrete. Ce vor să decidă legat de magistrați
Discuţiile vin după întâlnirea pe care şeful statului a avut-o marţi dimineaţă cu liderii Coaliţiei, la finalul căreia s-a decis propunerea unei formule de compromis pentru a evita o criză instituţională şi o pierdere de fonduri europene importante.
Surse politice citate de Antena3.ro susţin că scopul discuţiei de la Cotroceni este acela de a convinge magistraţii să dea aviz pozitiv pentru noul proiect de lege şi să renunţe la intenţia de a sesiza Curtea Constituţională. În ultimele luni, relaţia dintre Guvern, Preşedinţie şi sistemul judiciar a fost tensionată de dezbaterile privind reforma pensiilor speciale, unul dintre cele mai sensibile puncte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Noua variantă a legii prevede o perioadă de tranziţie de 15 ani pentru creşterea treptată a vârstei de pensionare, în loc de 10 ani, cât prevedea forma anterioară care a stârnit reacţii dure din partea magistraţilor. Modificarea a fost propusă pentru a asigura o adaptare graduală la noile reguli, fără a afecta drastic personalul aflat deja în sistem.
Nicuşor Dan urmează să prezinte miercuri această formulă reprezentanţilor ICCJ şi CSM, în speranţa că aceştia îşi vor da acordul de principiu, permiţând Guvernului să îşi asume din nou răspunderea pe proiect. Potrivit aceloraşi surse, premierul Ilie Bolojan şi-a exprimat deja susţinerea pentru această soluţie, considerând că o perioadă de tranziţie mai lungă poate detensiona relaţiile dintre puterile statului.
Un termen-limită decisiv: sfârşitul lunii noiembrie
Presiunea asupra autorităţilor este uriaşă. Legea trebuie adoptată şi promulgată până la finalul lunii noiembrie, altfel România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro din fondurile PNRR destinate reformei sistemului judiciar. Acest jalon este esenţial pentru deblocarea următoarei tranşe de plată, iar Comisia Europeană a avertizat deja Guvernul că întârzierile repetate nu mai pot fi tolerate.
În cazul unui nou blocaj, credibilitatea României în faţa instituţiilor europene ar fi serios afectată. O parte din banii pierduţi sunt destinaţi digitalizării instanţelor şi modernizării infrastructurii judiciare, iar lipsa lor ar pune în pericol întregul calendar de reforme din sectorul justiţiei.
Întâlnirea de miercuri are loc pe fondul unei atmosfere extrem de tensionate între Guvern şi corpul magistraţilor, după declaraţiile controversate ale vicepremierului Oana Gheorghiu, care a afirmat recent că „pensile magistraţilor sunt un Caritas” şi că „pentru plata lor se iau bani de la copii”.
Afirmaţiile au stârnit un val de reacţii negative în sistemul judiciar. CSM a calificat declaraţiile drept instigatoare la ură şi violenţă şi a anunţat, luni, depunerea unei plângeri penale la Parchetul General împotriva vicepremierului.
În replică, preşedintele Nicuşor Dan a intervenit public, condamnând limbajul folosit de Oana Gheorghiu, dar calificând reacţia CSM drept „exagerată”. Totodată, şeful statului a anunţat că nu va aproba cererea de urmărire penală dacă aceasta va fi transmisă de Parchet, considerând că o opinie, chiar nefericit formulată, nu poate constitui faptă penală.
Poziţia preşedintelui: „Declaraţia a fost nefericită, dar nu penală”
„Declarația Oanei Gheorghiu a fost nefericită, reacția CSM a fost mult exagerată. Nu voi semna o cerere de avizare a urmăririi penale. Nu poate fi vorba ca o opinie să constituie faptă penală. Dacă va veni cererea de avizare a urmăririi penale, nu o voi semna, nu e nicidecum o faptă penală”, a declarat Nicuşor Dan, în faţa jurnaliştilor acreditaţi la Cotroceni.
Întrebat dacă vicepremierul ar trebui să îşi păstreze funcţia în urma acestor declaraţii, preşedintele a fost tranşant:
„Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție. Toată lumea greşeşte, nu e o greşeală aşa mare”, a spus şeful statului.
Nicuşor Dan a adăugat că adevărata problemă nu este una personală, ci una administrativă și structurală, generată de deciziile politice din trecut care au dus la situaţia actuală a pensiilor magistraţilor.
„Problema e că noi avem o problemă administrativă, faptul că printr-o decizie a politicului de acum mai mulţi ani, pensiile au ajuns egale cu salariul. Pentru asta există acord în societate că problema trebuie corectată. Problema colaterală este că acest subiect a devenit unul de campanie politică, iar pentru magistraţi, din cauza acestei campanii, a apărut imaginea că ei sunt un fel de ‘vinovaţi de serviciu’. Asta nu este normal”, a precizat preşedintele.
Reforma pensiilor magistraţilor, un subiect sensibil
Reforma pensiilor speciale pentru magistraţi a fost una dintre cele mai complexe şi contestate teme din agenda politică a ultimilor ani. Sistemul actual permite magistraţilor să iasă la pensie la vârste relativ tinere, beneficiind de venituri apropiate de cele din timpul activităţii, uneori chiar mai mari.
Potrivit Ministerului Justiţiei, peste 4.000 de magistraţi şi personal auxiliar beneficiază în prezent de pensii de serviciu, iar valoarea medie a acestora depăşeşte 20.000 de lei lunar. Comisia Europeană a cerut României reformarea sistemului pentru a-l aduce în acord cu principiul contributivităţii şi cu sustenabilitatea bugetară.
Prima tentativă de reformă, adoptată în vară, a fost atacată la Curtea Constituţională de CSM, care a considerat că noua formulă încalcă independenţa justiţiei. Curtea a admis parţial sesizarea, trimiţând legea înapoi Parlamentului. Acum, Executivul şi Preşedinţia încearcă o variantă de compromis, care să respecte principiile europene, dar să nu provoace o revoltă în sistemul judiciar.
Ce prevede noua variantă a legii
Potrivit informaţiilor obţinute de surse guvernamentale, proiectul prevede:
o perioadă de tranziţie de 15 ani pentru creşterea treptată a vârstei de pensionare de la 50 la 60 de ani;
menţinerea principiului pensiei de serviciu, dar cu recalcularea bazei de calcul, pentru a evita situaţiile în care pensia depăşeşte venitul activ;
introducerea unui plafon pentru pensiile care depăşesc un anumit procent din salariul de referinţă;
limitarea cumulului dintre pensiile de serviciu şi alte indemnizaţii speciale.
Această formulă ar urma să fie discutată în detaliu miercuri la Cotroceni, urmând ca, în funcţie de reacţia magistraţilor, Guvernul să decidă forma finală şi momentul asumării răspunderii.
Prin convocarea acestei întâlniri, Nicuşor Dan îşi asumă rolul de mediator între cele două tabere – Executivul care trebuie să respecte jaloanele europene şi magistraţii care se tem de pierderea independenţei şi a garanţiilor profesionale.
Surse din apropierea Administraţiei Prezidenţiale afirmă că şeful statului va încerca să transmită un mesaj de echilibru, încurajând un dialog raţional şi evitarea escaladării conflictului. „Preşedintele este conştient că un conflict deschis între Guvern şi sistemul judiciar ar afecta grav credibilitatea României în faţa partenerilor externi. De aceea, insistă pentru o soluţie negociată şi pentru reducerea tonului public”, au explicat sursele.
În interiorul Coaliţiei de guvernare există poziţii diferite. O parte dintre liderii politici cer adoptarea rapidă a legii, chiar cu riscul de a provoca nemulţumirea magistraţilor, în timp ce alţii, precum premierul Ilie Bolojan, preferă o abordare graduală.
Pe de altă parte, o parte din liderii coaliţiei insistă că Guvernul nu îşi mai poate permite o amânare, întrucât pierderea fondurilor europene ar avea un impact bugetar major.
Întâlnirea de la Cotroceni va reprezenta un test major pentru capacitatea instituţiilor statului de a coopera într-un moment delicat. Dacă acordul va fi obţinut, Guvernul va putea adopta legea până la finalul lunii noiembrie, evitând sancţiunile europene. În caz contrar, România riscă nu doar pierderea fondurilor, ci şi o criză de încredere între puterile statului.
Preşedintele Nicuşor Dan pare hotărât să evite un asemenea scenariu. „Avem nevoie de echilibru, nu de confruntare. Justiţia trebuie respectată, dar şi statul are nevoie de sustenabilitate. Nu putem merge mai departe fără un acord minim între toţi actorii implicaţi”, ar fi transmis şeful statului în cadrul discuţiilor de pregătire a întâlnirii.
