Mirela Loșniță
Ancheta privind furtul spectaculos al tezaurului dacic din Muzeul Drents, Olanda, continuă să scoată la iveală informații surprinzătoare. Procurorii olandezi susțin, în rechizitoriul oficial, că obiectele de aur sustrase în ianuarie – inclusiv celebrul coif de la Coțofenești și trei brățări dacice – nu au fost distruse și ar putea fi în continuare în posesia suspecților.
Noi ipoteze în dosarul tezaurului dacic furat din Olanda
„Este evident că primul obiectiv, recuperarea obiectelor de artă, nu a fost încă atins. Din cercetări reiese că suspecții principali dețin informații despre locul unde se află comorile sau ce s-a întâmplat cu ele”, se arată în rechizitoriu.
Contrar unor speculații apărute imediat după jaf, nu există dovezi că piesele de patrimoniu ar fi fost topite, iar datele adunate sugerează că intenția hoților a fost, de la bun început, să le vândă. Cel puțin unul dintre suspecți, un tânăr de 26 de ani, ar avea legături directe cu obiectele furate.
Pentru a afla mai multe, anchetatorii olandezi au folosit investigatori sub acoperire, care s-au dat drept colecționari de artă. Aceștia au reușit să intre în contact cu fratele unuia dintre suspecți, surprins anterior de camerele de supraveghere ale muzeului în timpul jafului.
Investigatorii i-au oferit inițial 500.000 de euro și un telefon mobil pentru a păstra legătura. Ulterior, i-au mai înmânat 5.000 de euro în numerar, în schimbul unor informații suplimentare. Potrivit procurorilor, bărbatul le-ar fi spus că obiectele există, nu au fost topite, însă nu cunoaște cu exactitate locația lor.
Mai mult, în cadrul operațiunii, anchetatorii au ridicat miza: i-au oferit încă 400.000 de euro pentru a recupera tezaurul. Răspunsul suspectului a fost surprinzător: a refuzat, considerând suma prea mică, ceea ce a întărit suspiciunile că obiectele sunt păstrate pentru vânzare la un preț mult mai mare.
Potrivit unui material publicat anterior de RTL Nieuws, autoritățile anchetează implicarea clubului moto Hardliners, grupare fondată în 2019 în închisoare de foști membri ai Hells Angels, organizație criminală interzisă de instanțele olandeze.
Surse apropiate anchetei spun că Hardliners ar fi fost implicați direct în organizarea jafului, recruntând executanții. Acestea susțin că întreaga acțiune ar fi fost comandată de rețele infracționale din România, specializate în traficul cu obiecte de patrimoniu.
Furtul a avut loc în ianuarie 2024 și a fost unul extrem de bine pus la punct. Hoții, înarmați cu exploziv, au pătruns în Muzeul Drents în timpul nopții și au distrus vitrinele în care se aflau piesele de tezaur aparținând României: celebra replică a coifului de la Coțofenești și trei brățări de aur geto-dacice.
Obiectele aparțineau Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) și fuseseră împrumutate în cadrul unei expoziții internaționale. Ca urmare a jafului, directorul instituției a fost demis, fiind acuzat că nu a evaluat corect riscurile împrumutului și nu a asigurat suficiente măsuri de protecție.
