Cristina Cohuț
România a intrat într-un proces continuu de reformare a sistemului său de pensii, influențată de necesitatea alinierii la standardele Uniunii Europene. Printre cele mai semnificative schimbări se numără egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați, dar și introducerea unor reglementări menite să încurajeze munca și contribuția la sistemul de pensii pe termen lung.
Egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați
Una dintre cele mai importante modificări în sistemul de pensii din România vizează vârsta de pensionare. Conform anunțului făcut de Daniel Baciu, șeful Casei Naționale de Pensii Publice, egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați va avea loc cu cinci ani mai devreme decât era prevăzut inițial. În loc de 2035, acest lucru se va întâmpla încă din 2030. Astfel, începând din acea perioadă, toți cetățenii din România, indiferent de sex, vor ieși la pensie la vârsta de 65 de ani, unificând vârsta standard de pensionare.
„După cum se știe, sistemul public de pensii este în schimbare, într-o amplă reformă. Tendinţa în Europa este de schimbare a acestor sisteme de securitate socială. Nu puteam sărim noi, suntem parte din UE. Dacă observaţi, aceste sisteme de pensii au nişte condiţii de eligibilitate mult mai stricte, şi mă refer la vârsta de pensionare care trebuie corelată cu speranţa de viaţă, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii, pe termen mediu şi lung. Acest lucru se întâmplă şi în România. Am încercat, în principal, prin noua lege a pensiilor să oferim condiţii mai bune. Dacă mergem şi ne uităm pe media stagiilor de cotizare din UE, acolo oamenii lucrează de la 40 de ani în sus. Cam aceasta este media”, a declarat Daniel Baciu, conform Newsweek.
Scopul noii legi
Noua lege a pensiilor, 360/2023, are ca obiectiv principal menținerea angajaților în câmpul muncii pentru o perioadă mai lungă. Astfel, se urmărește creșterea stagiului de cotizare, ceea ce ar duce la pensii mai mari pentru cei care contribuie o perioadă mai îndelungată la sistemul de pensii. În plus, pensiile vor fi acum corelate cu anii de cotizare, iar acest mecanism a dus deja la creșteri semnificative ale pensiilor pentru cei cu vechime mare.
„Noua legea a pensiilor, 360/2023, asta face, încurajează munca şi implicit contributivitatea. Dacă ne uităm pe statistici, indemnizaţia socială pe fiecare lună scade. Încercăm să scoatem din această zonă cât mai mulţi beneficiari. La intrarea legii aveam 1 milion de beneficiari, acum avem 800.000 şi tendinţa este de scădere”, a explicat Baciu, potrivit romaniatv.net.
Vârsta de pensionare actuală
În prezent, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, iar stagiul minim de cotizare este de 15 ani, în timp ce stagiul complet este de 35 de ani pentru ambele sexe. Conform noilor reglementări, începând cu anul 2030, vârsta de pensionare va fi egalizată pentru toți cetățenii apti de muncă, fără diferențiere între femei și bărbați.
„Noi avem în România încă o vârstă de pensionare mică faţă de ţările din UE. Vârsta standard de pensionare este 65 de ani la bărbaţi, iar în ceea ce priveşte doamnele este undeva la 62 de ani şi 4 luni. Avem o creştere etapizată până în 2030 când vârsta de pensionare va fi egală cu a bărbaţilor. Eu aş zice să ne oprim aici. Această perioadă de cinci ani nu se cumulează cu nicio altă reducere”, a subliniat Baciu.
Pensia anticipată
În cadrul noii reglementări, Baciu a adus în discuție și un alt punct esențial: pensia anticipată. Potrivit noilor reglementări, nu va mai exista pensia anticipată parțială. Astfel, cei care vor alege să iasă la pensie înainte de vârsta standard de pensionare vor trebui să îndeplinească condițiile unui stagiu complet de cotizare. În cazul în care nu au vechimea necesară și vor ieși anticipat la pensie, aceștia vor fi penalizați în funcție de numărul de luni de anticipare.
„În cazul în care nu are acei cinci ani în plus și are doar doi sau trei ani, atunci se pensionează anticipat, și va fi penalizată în funcție de numărul lunilor de anticipare dar și de stagiul complet de cotizare depășit. Aceasta este pensia anticipată”, a explicat Baciu.
Pensia anticipată parțială
O altă modificare importantă este dispariția pensiei anticipată parțială. Conform legii actuale, există pensia pentru limită de vârstă și pensia anticipată, însă pensia anticipată parțială va fi eliminată în cadrul noilor reglementări. Aceasta înseamnă că cei care nu au stagiul complet de cotizare nu vor mai putea beneficia de pensia anticipată parțială, iar aceștia vor trebui să se conformeze noilor reguli și să aștepte vârsta standard de pensionare sau să iasă anticipat cu penalizări.
„Pe legea actuală există doar pensie pentru limită de vârstă și pensia anticipată, nu mai există pensia anticipată parțială”, a explicat Baciu.
O schimbare necesară
În ansamblu, noile reglementări aduse de legea pensiilor din România sunt menite să creeze un sistem sustenabil pe termen lung. Egalizarea vârstei de pensionare, încurajarea muncii pe termen lung și corelarea pensiilor cu stagiul de cotizare sunt pași importanți pentru asigurarea unei pensii adecvate pentru toți cetățenii. Aceste schimbări reflectă nevoia de a adapta sistemul românesc la realitățile economice și sociale ale Uniunii Europene, fiind totodată un semnal al angajamentului României față de reformele structurale necesare în contextul unei economii aflate în continuă schimbare.
