Redactia
O dronă de recunoaștere ucraineană s-a prăbușit în noapte de joi spre vineri la Zagreb, Croația. Impactul a creat un crater de peste 3 metri, iar autoritățile au intervenit de urgență și au încercat să stabilească cu exactitate condițiile în care aparatul de zbor a intrat în spațiul aerian croat. Ulterior, s-a descoperit că drona a trecut și prin România și Ungaria, iar ulterior s-a izbit de pământ.
O dronă de supraveghere ucraineană a intrat în spațiul aerian a țărilor NATO, printre care și România. Ulterior, s-a prăbușit în Croația
Conform informațiilor, drona avea 14 metri lungime și 6 tone. Este vorba despre o dronă folosită de armata sovietică în anii 1970 și 1980. Ucraina este singurul operator cunoscut al acestui tip de aeronave, notează N1.
Apariția dronei în spațiul aerian al României, Ungariei și Croației, toate membre NATO a ridicat câteva spuspiciuni în ceea ce privește supravegherea aeriană și capacitățile de apărare aeriană ale alianței. Totuși, prima ipoteză este că aparatul de zbor a pierdut controlul, motiv pentru care ar fi urmat acest traseu și ulterior s-a prăbușit în Zagreb.
„Ce s-a întâmplat a fost din cauza unei erori sau a pierderii controlului, nu putem spune cu siguranță în acest moment, dar știm că drona a survolat Croația câteva minute înainte de a se prăbuși la Zagreb”, a spus Plenkovic.
Drona a traversat spațiul aerian al României timp de 3 minute
Vineri, MApN a confirmat faptul că drona a intrat în spațiul aerian al României din direcția Ucrainei. După 3 minute, s-a îndreptat spre Ungaria.
Comunicatul oficial poate fi consultat în cele ce urmează:
„Sistemul de supraveghere a spațiului aerian al României a reperat joi, 10 martie, un obiect aerian de dimensiuni reduse, cel mai probabil de tip aeronavă fără pilot (dronă), care a evoluat în spațiul aerian național pentru o perioadă de timp foarte scurtă, sub trei minute.
Aeronava a intrat în spațiul aerian al României, venind dinspre Ucraina, în jurul orei 23.23 și a părăsit spațiul aerian național în jurul orei 23.26, îndreptându-se către Ungaria.
Evoluția acestui obiect aerian pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian național, viteza ridicată, înălțimea de zbor redusă, asociate cu relieful accidentat și condițiile meteo de la acel moment, nu au permis utilizarea altor măsuri procedurale pentru identificarea în zbor a acestui obiect aerian”.
