Miruna Purcel
Într-o epocă în care securitatea cibernetică ar trebui să fie pe buzele tuturor, un număr alarmant de români continuă să cadă victimă escrocilor care se prezintă drept angajați ai băncilor. Campaniile de apeluri false nu arată semne de încetinire, iar metodele de înșelăciune devin tot mai sofisticate. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) din România a emis recent un avertisment, subliniind o creștere îngrijorătoare a cazurilor de fraudă, în care escrocii pretind că sunt reprezentanți ai unor bănci bine-cunoscute, cum ar fi BRD Groupe Societe Generale și CEC Bank.
Tacticile escrocilor explicate de DNSC
DNSC a identificat și a împărtășit public modalitățile prin care escrocii își desfășoară activitățile frauduloase, într-o încercare de a educa publicul și de a preveni noi victime. O tactică comună implică contactarea victimelor prin telefon, sub pretextul existenței unei cereri de credit neautorizate în numele lor. Când victimele răspund că nu au inițiat nicio cerere, escrocii sugerează că situația ar putea fi rezultatul unei fraude și solicită detalii personale sau de autentificare sub pretextul „raportării fraudei”. Această abordare subtilă îi face pe mulți să cadă în capcana încrederii și să divulge informații sensibile, devenind astfel victime ale furtului de identitate sau ale altor forme de răufăcători cibernetici.
„ATENȚIE – continuă campaniile de apeluri false (spoofed) în care atacatorii apelează potențiale victime și se prezintă drept angajați ai unor bănci din România. În ultimele zile este activă o campanie care se folosește de numele BRD Groupe Societe Generale, respectiv CEC Bank.
Atacul începe cu un apel de la o persoană care pretinde că este angajat al unei bănci din România (BRD, CEC Bank etc.). Ulterior, anunță interlocutorul că i s-a aprobat aprobat creditul solicitat. Ca orice om care știe că nu a întreprins o astfel de cerere, sau care nu are un cont la respectiva bancă, primul instinct este acela de a reacționa impulsiv și de a face rapid demersurile necesare pentru anularea acestei acțiuni.
Ei bine, atacatorii exact acest lucru îl vizează încă de la început – activarea emoției (panică, furie, teamă etc.), pentru a evita ca interlocutorul să acționeze cu calm la telefon și să pună întrebările logice în acest caz, ori să facă verificări suplimentare, pe un alt canal de comunicare cu banca sau cu autoritățile.”, transmit reprezentanţii DNSC pe pagina oficială de Facebook a instituţiei.
Cum să recunoști și să eviti fraudele telefonice
Pentru a combate această problemă crescândă, este crucial ca cetățenii să fie bine informați despre cum pot identifica și evita astfel de escrocherii. În primul rând, este important să știi că o bancă legitimă nu va solicita niciodată detalii confidențiale prin telefon.
Dacă primești un apel suspect, cel mai sigur pas este să închei convorbirea și să contactezi banca folosind un număr de telefon verificat de pe site-ul oficial al băncii sau documentele oficiale ale acesteia. De asemenea, este esențial să nu dai curs solicitărilor urgente sau amenințărilor; escrocii adesea folosesc aceste tactici pentru a presa victimele să acționeze rapid, fără a avea timp să gândească logic sau să verifice informațiile.
DNSC a extins eforturile de conștientizare și în mediul online, postând mesaje de avertizare și sfaturi de prevenție accesibile pentru toate categoriile de vârstă. Aceste resurse sunt concepute pentru a ajuta cetățenii să recunoască semnele unui apel fraudulos și să știe cum să reacționeze în mod corespunzător.
„Totul face parte din scenariul simplu și eficient al unei capcane de tip #vishing (phishing prin telefon) în care sunt folosite extrem de eficient tehnici de inginerie socială, iar atacatorii sunt foarte bine antrenați în a fi convingători și amabili, astfel încât să nu dea de bănuit.”, a mai adăugat DNSC.
