Georgescu Dragos
O femeie din România, stabilită de ani buni în Austria, a fost concediată de la locul de muncă după ce a vorbit românește în timpul unei pauze. Incidentul s-a petrecut într-un hotel de patru stele din Viena. Femeia lucra ca menajeră în cartierul Leopoldstadt. Acum, cazul a ajuns în atenția autorităților austriece. Este vorba despre o posibilă discriminare pe criterii etnice și lingvistice. Situația a fost semnalată de Lavinia, femeia concediată, pe rețelele sociale.
O româncă a fost concediată în Austria pentru că a vorbit limba română. Sute de oameni s-au revoltat.”Nu cer decât respect”
Lavinia are 45 de ani și muncește în Austria de aproape un deceniu. În ziua incidentului, se afla în pauza de prânz. Nu era în uniformă, nu interacționa cu clienții și nu se afla în zona de lucru.
A primit un apel telefonic de acasă. A răspuns și a vorbit în limba română. O conversație obișnuită, cu voce joasă. Nimic ieșit din comun.
„Managera de etaj m-a auzit și a venit direct la mine. Mi-a spus pe un ton dur: Aici se vorbește doar germană. Dacă nu vrei, găsește-ți alt loc de muncă. I-am explicat că era pauza mea, nu eram în interacțiune cu oaspeții”, a povestit Lavinia într-o postare publică pe Facebook, citată de Cancan.ro.
Două zile mai târziu, a fost chemată la resurse umane. I s-a spus că relația de muncă se încheie. Fără alte explicații clare. Fără avertismente sau discuții prealabile. Lavinia s-a trezit fără loc de muncă, pentru că a vorbit românește în timpul unei pauze personale.
Plângere oficială depusă în Austria
Lavinia nu a rămas tăcută. A înaintat cazul către Arbeiterkammer — Camera Muncii din Austria. Este instituția care apără drepturile angajaților și oferă sprijin juridic.
Avocații organizației analizează cazul. Din primele informații, se conturează un posibil abuz. Concedierea pe criterii de limbă, etnie sau naționalitate este interzisă în Austria. Legea este clară.
„Nicio companie nu are dreptul să îngrădească folosirea limbii materne în afara programului de lucru. În pauză, angajatul nu este obligat să vorbească limba companiei”, a explicat un consilier juridic din cadrul Camerei Muncii, sub protecția anonimatului.
Cazul Laviniei nu este un caz izolat, spun reprezentanții organizațiilor de sprijin pentru diaspora. Tot mai mulți români se plâng de tratamente discriminatorii, în special în domenii precum curățenie, îngrijire vârstnici sau hotelărie.
Austria găzduiește una dintre cele mai mari comunități românești din Europa. Peste 130.000 de cetățeni români trăiesc și muncesc aici. Cei mai mulți activează în sectoarele de jos ale pieței muncii: curățenie, construcții, îngrijire persoane sau hotelărie.
Aceștia formează coloana vertebrală a economiei informale. Muncesc din greu, uneori fără contracte clare. Acceptă salarii minime, ore suplimentare neplătite, presiuni de la angajatori. De multe ori, vocea lor rămâne neauzită.
Cazul Laviniei a stârnit reacții în mediul online. Zeci de comentarii i-au dat dreptate. Alți români au împărtășit experiențe similare. „Mi s-a spus că nu pot vorbi românește în pauza de masă, de față cu alți colegi. Mi s-a părut absurd”, a comentat o femeie care lucrează într-un supermarket din Graz.
Discriminare mascată în reguli de „comunicare internă”
Multe companii din Austria solicită angajaților să folosească exclusiv limba germană la locul de muncă. Este o cerință care, în anumite condiții, are sens. Clienții trebuie să fie înțeleși. Comunicarea între colegi e importantă. Dar această regulă nu se poate aplica în pauze sau conversații private.
„Există o linie fină între politica internă și discriminare”, a explicat un avocat specializat în dreptul muncii. „Dacă un angajat este sancționat pentru că a vorbit limba maternă în timpul unei pauze, fără a deranja activitatea firmei, avem o problemă de legalitate.”
În cazul Laviniei, incidentul nu a avut loc în zona de recepție, nici în fața turiștilor. Era vorba de o pauză personală, într-un spațiu destinat angajaților.
Mai multe ONG-uri românești din diaspora au reacționat. Printre ele, Asociația pentru Dialog și Identitate, Diaspora Unită Austria și Vocea Românilor din Străinătate. Acestea susțin că este timpul ca românii să fie respectați pentru contribuția lor.
„Românii lucrează în Austria, plătesc taxe, îngrijesc bătrâni, curăță hoteluri și spitale. Nu sunt cetățeni de mâna a doua”, a transmis printr-un comunicat o reprezentantă a unei organizații din Linz.
Cazul Laviniei va fi monitorizat și sprijinit de un grup de avocați voluntari. Dacă se dovedește că a fost concediată pentru folosirea limbii române, angajatorul riscă o sancțiune serioasă.
Austria, în oglindă: un climat tensionat față de Est
În ultimii ani, Austria a fost criticată la nivel european pentru atitudinea ostilă față de est-europeni. De la refuzul de a primi România în Schengen, până la restricțiile impuse pe piața muncii, multe decizii politice au fost văzute ca forme subtile de respingere.
Românii simt pe pielea lor aceste tensiuni. Nu doar în spațiul public, ci și în locurile de muncă. Cazuri precum cel al Laviniei adaugă încă o piesă la acest puzzle social tensionat.
Codul muncii din Austria interzice explicit concedierea pe criterii etnice, lingvistice, religioase sau de orientare sexuală. Angajatul are dreptul la exprimare liberă în afara sarcinilor directe de muncă. În timpul pauzelor, aceste drepturi sunt și mai clare.
„Dacă un angajat nu afectează activitatea firmei, nu deranjează colegii sau clienții, nu există nicio bază legală pentru o sancțiune”, a explicat juristul Franz Meier, colaborator al Camerei Muncii.
În cazul în care se constată că angajatorul a încălcat legea, Lavinia poate cere daune morale. De asemenea, poate obține sprijin pentru reintegrare profesională.
Reacția româncei
Lavinia, femeia afectată, a spus că nu dorește scandal. Nu vrea să își răzbune demnitatea, ci doar să atragă atenția asupra unui fenomen periculos. „Nu cer decât respect. Am muncit cinstit. Nu meritam să fiu dată afară pentru că am vorbit în limba mea. În pauza mea.”
Ea a precizat că nu va renunța la luptă. Va merge până la capăt, chiar dacă drumul este lung. Are alături organizații, colegi și prieteni.
„Vreau ca fetița mea să nu trăiască cu frica de a vorbi românește. Nici la școală, nici pe stradă. E limba noastră. Nu e o rușine”, a spus ea, cu vocea tremurândă.
Un caz care poate schimba mentalități
Incidentul de la Viena a devenit viral pe rețelele sociale. Mii de oameni au distribuit povestea Laviniei. Mulți români din diaspora au spus că au trăit situații similare. Cazul a scos la lumină o problemă mai profundă: teama de a-ți pierde identitatea într-o țară străină.
„Trebuie să ne apărăm limba, chiar și în exil”, a scris un bărbat care lucrează la o brutărie în Salzburg.
Cazul Laviniei nu este doar despre un loc de muncă pierdut. Este despre dreptul de a fi român, oriunde te-ai afla. Despre egalitate, despre respect, despre curajul de a spune „nu” atunci când ești tratat incorect.
