Roxana
În fiecare an, pe 25 martie, creștinii ortodocși sărbătoresc Buna Vestire, ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Este una dintre cele mai importante sărbători din Postul Paștelui, zi cu dezlegare la pește și cu o încărcătură spirituală deosebită. De-a lungul vremii, această zi a fost înconjurată de o mulțime de tradiții, superstiții și obiceiuri populare, dar puțini știu că în satele românești exista un obicei tainic, ținut în special de femei, menit să protejeze casa, familia și sufletul de „lucrul rău”.
Ritualul ascuns al pâinii cu sare și busuioc
Printre obiceiurile mai puțin cunoscute, dar profund simbolice, se numără și punerea pâinii cu sare și busuioc pe pragul casei, în zorii zilei de Buna Vestire. Această practică, transmisă în șoaptă de la bătrânele satului, avea un scop clar: să hrănească îngerii păzitori și să țină departe duhurile rele, invidia, boala și ghinionul din gospodărie.
Dimineața devreme, înainte de răsăritul soarelui, femeia casei se spăla pe mâini în tăcere, îmbrăca o cămașă curată și fără să rostească un cuvânt, așeza pe prag:
-
o felie de pâine proaspătă
-
un praf de sare
-
o crenguță de busuioc
-
uneori, și o picătură de ulei sfințit
Se lăsau acolo până la apus, apoi se aruncau în foc sau se dădeau animalelor din curte, pentru a „împărți binecuvântarea”.
De ce se ținea în taină
Se credea că acest gest, dacă era făcut „cu inimă curată și fără martori”, avea puterea de a deschide porțile cerului pentru rugăciunile casei. Mai mult, femeile nu spuneau nimănui că țin acest obicei, pentru că, dacă îl povesteai, își pierdea puterea.
Nu era un ritual sfințit de Biserică, ci unul venit din înțelepciunea populară, din frica și speranța femeilor care, în tăcerea zorilor, își puneau dorințele în mâinile îngerilor.
Semnificația profundă a elementelor
-
Pâinea simbolizează trupul, hrana, viața și legătura cu divinul
-
Sarea alungă răul, purifică și protejează
-
Busuiocul este planta sfințeniei și a liniștii sufletești
-
Tăcerea este semnul smereniei și al încrederii că Dumnezeu știe ce e în inima ta
Femeile nu cereau în rugăciune bogății, ci pace în casă, sănătate la copii și liniște în suflet.
Se mai păstrează obiceiul azi?
În unele sate izolate din Moldova, Bucovina sau Maramureș, femeile încă mai păstrează discret acest ritual, chiar dacă nu-l mai înțeleg pe deplin. Îl fac din respect pentru cele care le-au fost mame sau bunici și dintr-o teamă tainică de a nu „strica rânduiala casei”.
În alte părți, obiceiul a fost uitat sau redus la o simplă tradiție povestită la gura sobei.
Un gest mic, o credință mare
Poate că nu toată lumea crede în astfel de obiceiuri, dar ele reflectă o formă profundă de spiritualitate populară – un dialog mut cu cerul, un mod prin care omul simplu cere ajutorul nevăzutului atunci când nimeni nu-l mai poate ajuta.
De Buna Vestire, nu e doar despre pește și rugăciuni. E despre liniștea unei dimineți în care cineva, undeva, pune o felie de pâine pe pragul casei și speră, în tăcere, că îngerul va trece pe acolo și va binecuvânta tot ce a fost, este și va fi.
