Loredana Ionescu
Un oraș din România a ajuns să fie descris drept „oraș-fantomă”, din cauza declinului economic și social care a golit treptat străzile și a determinat mii de oameni să plece. Datele recente arată că județul Vaslui se află pe ultimul loc în țară la PIB pe cap de locuitor, reflectând dezechilibrele uriașe dintre regiunile prospere și cele marginalizate.
Vaslui, la coada clasamentelor economice
Potrivit statisticilor pentru anul 2024, Vasluiul înregistrează un PIB per capita de doar 8.123 de euro, fiind de aproape șapte ori mai mic decât cel al Capitalei. Acest decalaj scoate în evidență diferențele dramatice dintre București și zonele defavorizate ale estului României.
Orașe comparabile și contrastul cu zonele prospere
Fenomenul nu este unic. Municipii precum Bârlad (tot din Vaslui) sau Fălticeni (județul Suceava) se confruntă cu probleme similare: scăderea populației, lipsa investițiilor și stagnarea economică. În contrast, orașe ca Alba Iulia au reușit să se reinventeze, atrăgând investiții în infrastructură și turism și reușind să își revitalizeze comunitățile.
Venituri mici și șomaj ridicat
La nivel socio-economic, Vasluiul rămâne unul dintre cele mai vulnerabile județe din România. Salariul mediu net lunar în aprilie 2025 a fost de 4.199 lei, iar în februarie 2025 de 4.071 lei – cu peste 26% mai mic decât media națională.
În același timp, rata șomajului se menține la un nivel ridicat, între 9 și 9,5%, de aproape trei ori mai mare decât media națională, situată între 3 și 3,5%. Această realitate alimentează migrația forței de muncă, mai ales în rândul tinerilor.
Educația, un obstacol major în dezvoltare
Un factor agravant este nivelul scăzut de educație al populației. Peste jumătate dintre locuitorii județului au finalizat doar gimnaziul sau mai puțin, iar doar 7,2% au studii superioare – cel mai mic procent din România. Această lipsă de calificare face ca regiunea să fie puțin atractivă pentru investitori și limitează perspectivele de redresare economică, potrivit Click!
Mii de oameni sunt în căutarea unui loc de muncă, însă majoritatea dispun doar de studii reduse, ceea ce le scade șansele de reangajare. În lipsa unor programe eficiente de recalificare și a unor politici publice dedicate educației, locuitorii rămân captivi într-un cerc vicios al sărăciei și al dependenței de ajutoarele sociale.
Sursa foto: Arhivă
