Cristina Cohuț
Zeci de mii de credincioşi. Steaguri fluturând. Rugăciuni în toate limbile Pământului. Papa Leon al XIV-lea a străbătut Piaţa Sfântul Petru în papamobil, cu doar câteva zeci de minute înainte de începerea slujbei inaugurale a pontificatului său. Lideri politici din toate colţurile lumii, dar şi capete încoronate, au fost prezenţi la Roma, într-o ceremonie care a depăşit graniţele religiei şi a devenit declaraţie globală de solidaritate. Printre figurile-cheie s-au remarcat JD Vance, vicepreşedintele SUA, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Atmosfera a fost una istorică, solemnă şi tensionată în acelaşi timp. Cu un nou Papă venit din America Latină, cu un trecut marcat de activism social, dar şi de poziţii teologice curajoase, Biserica Catolică pare pregătită pentru o altă etapă. O epocă în care credinţa se întâlneşte cu geopolitica, iar altarul Vaticanului devine din nou o tribună a păcii.
Papamobilul în aplauzele mulţimii. Primul gest simbolic al noului Papă
În jurul orei 9:15 dimineaţa, cu o întârziere de doar câteva minute, Papa Leon al XIV-lea a apărut în papamobil în Piaţa Sfântul Petru. Mulţimea adunată încă de la ora 5 dimineaţa l-a întâmpinat cu aplauze şi rugăciuni. Suveranul Pontif a binecuvântat copiii aduşi în braţe de părinţi, a salutat pelerinii din toate continentele şi a zâmbit cu discreţia unui om care ştie ce misiune grea îl aşteaptă.
Era îmbrăcat într-o robă albă simplă, fără fast, fără broderii de aur. Pe umărul stâng purta o cruce din lemn de măslin, simbol al păcii în tradiţia creştină orientală. În timp ce papamobilul avansa lent printre credincioşi, corul catedralei intona Adeste Fideles, iar pe ecranele uriaşe montate în piaţă rulau imagini cu momente-cheie ale conclavului recent încheiat.
Jurnaliştii acreditaţi la Vatican au remarcat rapid primul gest cu încărcătură simbolică: Papa a coborât pentru câteva secunde din papamobil ca să se apropie de un grup de refugiaţi din Sudan. A rostit cuvinte în arabă, i-a atins pe frunte şi a făcut semnul crucii. A fost momentul în care întreaga piaţă a amuţit.
„Este un Papă care va vorbi despre marginaţii societăţii. Este evident încă din prima zi. Acesta nu este un Pontif al palatului. Este un păstor al străzii”, a comentat pentru CNN părintele Thomas Rosica, fost consilier al Biroului de Presă al Vaticanului, relatează romaniatv.net.
Lideri de la Washington, Kiev şi Bruxelles, în primul rând la Vatican
În tribunele oficiale amenajate pe treptele Bazilicii San Pietro, s-au aşezat, rând pe rând, figuri-cheie ale actualului echilibru internaţional. JD Vance, vicepreşedintele Statelor Unite, a fost prezent în calitate oficială, purtând însemnele administraţiei de la Washington şi reprezentând un moment simbolic: prima prezenţă a unui vicepreşedinte american la inaugurarea unui pontificat în ultimii 30 de ani.
Alături de el, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost însoţit de soţia sa şi de consilierul naţional pentru afaceri externe. De asemenea, Ursula von der Leyen, liderul Comisiei Europene, a sosit la Roma în noaptea precedentă şi a fost văzută purtând un mantou negru, conform tradiţiei protocolare catolice.
Gesturile acestor lideri nu au fost întâmplătoare. Ele indică importanţa politică uriaşă a pontificatului care începe sub semnul crizelor globale. Războiul din Ucraina, instabilitatea din Orientul Mijlociu, migraţia masivă, tensiunile din Africa şi Asia – toate se reflectă asupra unei Biserici care caută din nou să devină factor activ de reconciliere.
În discursul introductiv, cardinalul-decan al Colegiului Cardinalilor a subliniat că „lumea este un trup rănit, iar Papa este acum medicul chemat de Dumnezeu”. O metaforă simplă, dar care a rezonat cu privirile grave ale celor prezenţi.
Iată primele imagini de la slujba inaugurală a Papei Leon al XIV-lea!
Rugăciune în toate limbile. Procesiunea solemnă şi predica în cinci puncte
Slujba inaugurală a început la ora 10:00 fix, într-o atmosferă de tăcere desăvârşită. În ciuda miilor de voci şi steaguri din piaţă, momentul intrării Papei în Bazilică a adus un sentiment colectiv de linişte. Clopotele catedralei au bătut de 14 ori, semnificând începutul pontificatului celui de-al paisprezecelea Suveran Pontif cu numele Leon.
Papa Leon al XIV-lea a fost condus în procesiune de cardinalii electorali, urmat de prelaţi din întreaga lume. În capul coloanei se afla o Biblie deschisă la Predica de pe Munte, purtată de un diacon etiopian – un alt semnal clar al universalităţii mesajului său.
Predica Suveranului Pontif a fost rostită în italiană, dar fraze-cheie au fost reluate apoi în spaniolă, engleză, portugheză, arabă şi mandarină. Cei cinci piloni ai discursului au fost: iubirea radicală, renunţarea la orgoliu, reconcilierea cu trecutul, grija faţă de săraci şi rolul femeii în Biserică.
„Biserica nu are duşmani. Are fraţi rătăciţi. Şi trebuie să-i căutăm, nu să-i alungăm. Aşa cum păstorul nu părăseşte oaia rănită, nici noi nu putem părăsi pe nimeni în afara graniţei milei”, a spus Papa.
Mulţi au remarcat faptul că, pentru prima oară într-o slujbă papală, au fost citate versuri dintr-un poet african contemporan – Chimamanda Ngozi Adichie. În pasajul respectiv, Papa a vorbit despre demnitatea celor care trăiesc „în umbra economiei globale”.
Primul mesaj politic: „Nicio naţiune nu poate fi sfântă în timp ce altele mor”
După încheierea slujbei, în aplauzele pelerinilor, Papa Leon al XIV-lea a urcat la balconul central al Bazilicii. Momentul de binecuvântare Urbi et Orbi a fost însoţit de un scurt discurs. Iar în acest discurs, Suveranul Pontif a fost categoric: „Pacea nu poate fi negociată pe câmpul de luptă, ci în tăcerea inimii”.
S-a referit explicit la conflictul din Ucraina şi la tensiunile recente din regiunea Taiwanului. A vorbit despre „copiii care mor fără a cunoaşte sensul cuvântului viitor”. A făcut apel la liderii lumii să „coboare armele şi să ridice mâinile în rugăciune, nu în ofensivă”.
„Nicio naţiune nu poate fi sfântă în timp ce altele mor. Nu putem binecuvânta prosperitatea în timp ce fraţii noştri sunt îngropaţi sub dărâmături”, a afirmat Papa, iar aplauzele au fost urmate de lacrimi în rândul multor credincioşi din estul Europei.
JD Vance a fost văzut aplecând capul în semn de respect. Ursula von der Leyen a strâns mâna unui oficial polonez, în timp ce Zelenski, vizibil emoţionat, a închis ochii în timpul rugăciunii pentru pace.
Jurnaliştii au comentat pe larg forţa simbolică a acestui moment: un Papă care nu se teme să vorbească despre războaie, despre responsabilitate morală şi despre tăcerea complice a unor guverne.
Un nou început pentru Vatican. Ce urmează în următoarele 100 de zile
Slujba inaugurală şi discursul Urbi et Orbi au fost doar începutul. În spatele camerelor de filmat, în Palatul Apostolic, agenda primelor 100 de zile ale pontificatului Leon al XIV-lea este deja în lucru. Surse apropiate de Secretariatul de Stat confirmă că noul Papă va demara o serie de reforme interne în administraţia Vaticanului, dar şi o amplă campanie de dialog cu liderii ortodocşi din Constantinopol şi Moscova.
De asemenea, se aşteaptă o vizită surpriză în Africa, cel mai probabil în Congo sau Sudanul de Sud, în semn de solidaritate cu victimele războaielor civile. În paralel, Papa ar putea anunţa crearea unei comisii dedicate „femeii în Biserică”, o promisiune făcută deja în cadrul conclavului.
În plan intern, Leon al XIV-lea ar urma să reducă considerabil protocolul papal, să renunţe la reşedinţa oficială din Palatul Apostolic şi să se mute permanent în Casa Sfânta Marta, aşa cum a făcut odinioară Papa Francisc. Această decizie, dacă va fi confirmată, va avea un impact profund asupra simbolisticii papale: un Papă între oameni, nu deasupra lor.
Între timp, lumea priveşte spre Vatican cu o combinaţie de speranţă, curiozitate şi teamă. Pentru că în epoca crizelor multiple, fiecare cuvânt rostit de la balconul Bazilicii devine un mesaj nu doar spiritual, ci politic.
Iar Leon al XIV-lea pare conştient de greutatea cuvintelor sale. Le rosteşte rar, clar, şi le însoţeşte mereu cu gesturi care nu au nevoie de traducere. A început pontificatul cu o îmbrăţişare dată unui copil din Eritreea şi cu o rugăciune spusă în şoaptă la mormântul Sfântului Petru.
