Saghin Sabrina
Premierul britanic Keir Starmer a anunțat un plan de trimitere a 10.000 de soldați britanici pentru o misiune de menținere a păcii în Ucraina. Propunerea a fost prezentată în cadrul unui summit virtual organizat la Londra pe 15 martie 2025, la care au participat lideri din 29 de țări. Scopul reuniunii a fost formarea unei „coaliții a celor dispuși” să sprijine Ucraina în cazul unui acord de pace cu Rusia.
Deși Franța și Marea Britanie au fost principalele state susținătoare ale acestei inițiative, unele țări europene, precum Italia și Finlanda, și-au exprimat rezerve. Pe fondul unui armistițiu de 30 de zile acceptat recent de Ucraina, propunerea britanică ridică întrebări privind viitorul securității europene și implicarea forțelor internaționale într-un posibil proces de stabilizare a regiunii.
Marea Britanie, misiune de menținere a păcii în Ucraina
Forța de menținere a păcii propusă de Keir Starmer ar urma să fie formată preponderent din soldați britanici și francezi, iar până în prezent, 35 de state și-au exprimat sprijinul prin furnizarea de echipamente militare, logistică și informații de securitate. Pe lângă statele europene, la summit au participat și aliați precum Australia, Canada, Noua Zeelandă, dar și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Un oficial britanic de rang înalt a declarat că „va fi o forță semnificativă, cu un număr important de țări contribuind cu trupe și un grup și mai mare oferind sprijin logistic și tehnologic.” Planul lui Starmer pentru o prezență militară în Ucraina este mai redus decât cel discutat anterior cu președintele american Donald Trump, când premierul britanic ar fi propus un contingent de 30.000 de soldați.
Deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că ar fi necesari între 100.000 și 150.000 de soldați europeni pe linia frontului pentru a descuraja Rusia, Marea Britanie și aliații săi consideră că o forță mai mică, dar bine echipată tehnologic, ar putea fi suficientă pentru monitorizarea respectării unui eventual armistițiu.
Ministerul britanic al Apărării a precizat că această misiune nu ar fi una de luptă, ci una de supraveghere și menținere a păcii, folosind drone, tehnologii de supraveghere și analiză strategică. De asemenea, forțele internaționale ar putea avea un rol esențial în protejarea infrastructurii critice și în monitorizarea activităților militare din zonele sensibile ale Ucrainei.
Reacții internaționale și perspective
În urma summitului, Keir Starmer a declarat că „trupele la sol și avioanele în aer” vor garanta securitatea Ucrainei după încheierea unui acord de pace. Cu toate acestea, nu toate statele europene sunt de acord cu această abordare. Italia și Finlanda și-au exprimat rezervele, iar premierul italian Giorgia Meloni a precizat că, deși sprijină Ucraina, Italia nu va trimite trupe pentru această misiune.
Summitul de la Londra a fost organizat la scurt timp după ce Ucraina a acceptat, pe 11 martie, un armistițiu de 30 de zile propus de Statele Unite. Moscova a declarat că este dispusă să accepte încetarea focului, dar a impus anumite condiții, printre care limitarea mobilizării militare ucrainene și oprirea sprijinului militar occidental. În acest context, propunerea britanică ridică întrebări despre viitorul relațiilor dintre Rusia și Occident și despre eficiența unei forțe internaționale de menținere a păcii într-un conflict aflat încă în desfășurare.
O nouă rundă de negocieri militare între aliați este programată pentru 20 martie, iar discuțiile vor viza stabilirea detaliilor privind componența și obiectivele forței internaționale de menținere a păcii. Deși sprijinul pentru Ucraina rămâne puternic, unele state europene sunt reticente în ceea ce privește implicarea directă prin trimiterea de trupe, temându-se de o escaladare a conflictului.
În final, propunerea lui Starmer marchează un pas important în strategia occidentală de sprijinire a Ucrainei, dar succesul său depinde de acceptul comunității internaționale și de evoluția negocierilor dintre Kiev și Moscova.
