Paștele Blajinilor este o sărbătoare profundă în tradiția religioasă, marcată anual la opt zile după Paștele ortodox. În anul 2024, aceasta va fi celebrată pe 13 mai, urmând Duminica Tomii. Cunoscută și sub numele de „sărbătoarea morților” sau „lunea morților”, această zi are o semnificație specială, mai ales în Republica Moldova, unde este intens sărbătorită.
Originea numelui „Blajini” sau „rohmani” este legată de vechile credințe tracice, unde Zeind-Roymentos, sau „Sfântul Luminos”, era considerat o divinitate cavaler trac. Blajinii erau percepuți ca fiind creștini virtuoși, care duceau vieți pure și erau iubiți de Dumnezeu, datorită vieților lor neprihănite, ei mergând direct în rai după moarte.
Legenda spune că blajinii trăiau într-un loc izolat, la marginea lumii cunoscute, lângă ape curgătoare, într-o țară neștiută de restul lumii, fără case, găsind adăpost doar sub umbra copacilor. Interacțiunea lor cu femeile avea loc doar o dată pe an, în timpul sărbătoririi Paștelor lor, un moment efemer și rar.
Un aspect interesant al acestei sărbători este modul în care blajinii aflau când să sărbătorească Paștele lor: observând cojile de ouă vopsite, plutește pe ape, aruncate de gospodine în Sâmbăta Mare. Acest obicei reflecta credința că este păcat să nu colectezi și să nu arunci cojile de ouă în ape, un semnal pentru blajini că Paștele lor este aproape.
Paștele Blajinilor servește ca un moment de reculegere și pomenire colectivă a celor decedați. În această zi, credincioșii vizitează mormintele celor dragi, participând apoi la slujbele de sfințire a bucatelor care vor fi împărțite. Alimentele distribuite includ pasca, ouăle vopsite, cozonacii, fripturile de miel și vin, toate având un rol esențial în comemorarea și celebrarea vieților celor plecați.