Nicolescu Daniela
Sistemul de pensii din România rămâne marcat de discrepanțe majore între regiuni. Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pensia medie la nivel național a ajuns la 2.932 de lei în al doilea trimestru din 2025, în creștere cu 0,5% față de perioada anterioară. Cu toate acestea, diferențele dintre județe depășesc 1.300 de lei, ceea ce înseamnă că un pensionar dintr-un județ dezavantajat primește semnificativ mai puțin decât unul din Capitală sau din zonele industrializate.
La nivel național, România numără în prezent aproximativ 4,9 milioane de pensionari, în creștere cu 18.000 față de trimestrul întâi al anului 2025. Majoritatea covârșitoare, respectiv 92,8%, sunt beneficiari de pensii de asigurări sociale de stat. Dintre aceștia, aproape 80% primesc pensii pentru limită de vârstă, restul fiind pensionari de urmaș (9,5%), pensionari de invaliditate (8,3%), respectiv pensionari cu pensii anticipate parțiale (2,2%) și anticipate integrale (0,1%).
În ceea ce privește structura pe sexe, există un dezechilibru evident: 1,76 milioane sunt bărbați, în timp ce 2,17 milioane sunt femei.
Unde sunt cele mai mari pensii
Conform datelor INS, Bucureștiul conduce topul județelor cu cele mai mari pensii. Aici, valoarea medie lunară ajunge la 3.549 de lei. La scurtă distanță se află Hunedoara, cu o pensie medie de 3.505 lei, și Brașov, cu 3.325 lei.
Aceste județe se remarcă prin tradiția industrială și printr-un număr ridicat de pensionari proveniți din domenii considerate grele, unde stagiile de cotizare și salariile au fost mai mari.
Unde sunt cele mai mici pensii
La polul opus, județele Botoșani, Vrancea și Giurgiu se confruntă cu cele mai mici valori ale pensiilor. În Botoșani, pensia medie nu depășește 2.228 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de aproximativ 40% față de Capitală. În Vrancea, media este de 2.265 de lei, iar în Giurgiu de 2.281 de lei.
INS arată că ecartul dintre cea mai mică și cea mai mare pensie medie la nivel de județ este de 1.321 de lei, ceea ce reflectă în continuare inegalități economice majore între regiunile țării.
Raportul dintre pensionari și salariați
Un alt indicator important este raportul dintre numărul de pensionari și cel al salariaților. La nivel național, acesta este de 8 la 10, însă diferențele regionale sunt semnificative.
În București și județul Ilfov, raportul este favorabil, cu doar 4 pensionari la 10 angajați, ceea ce reflectă dinamismul economic al zonei. În schimb, în județe precum Teleorman sau Vaslui situația este îngrijorătoare: în Teleorman sunt 14 pensionari la 10 salariați, iar în Vaslui, 13 la 10. Această disproporție ridică semne de întrebare legate de sustenabilitatea sistemului de pensii în zonele cu puțini angajați activi.
Diferențe între femei și bărbați
Un alt aspect subliniat de INS este decalajul semnificativ între pensiile primite de femei și cele ale bărbaților. În cazul pensiilor pentru limită de vârstă, femeile încasează în medie doar 61,2% din pensia bărbaților.
Această diferență se explică prin mai mulți factori: salarii mai mici pe parcursul vieții active, întreruperi cauzate de concediile de creștere a copiilor și perioade mai reduse de cotizare.
Statisticile arată că, în ciuda unor creșteri modeste ale pensiilor medii, decalajele teritoriale și cele între sexe rămân puternice. Pensionarii din Capitală și din județe precum Hunedoara sau Brașov au venituri lunare cu peste 1.300 de lei mai mari decât cei din Botoșani, Vrancea sau Giurgiu.
De asemenea, raportul dintre pensionari și salariați pune presiune pe sustenabilitatea sistemului, mai ales în județele unde populația activă este tot mai redusă. În paralel, decalajul dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților continuă să evidențieze vulnerabilități sociale.
În ansamblu, pensiile din România rămân marcate de diferențe majore, ceea ce arată că problema echității și sustenabilității sistemului rămâne una dintre cele mai importante provocări pentru anii următori.
