Loredana Ionescu
Pensionarii care se pot trezi cu poprire sunt expuși unor rețineri automate, fără notificare prealabilă. Casa de Pensii nu are obligația legală de a anunța anticipat beneficiarii. Mii de pensionari din România sunt vizați de acest risc lunar. Oricine are datorii restante poate ajunge în această situație, inclusiv fără să știe. Legislația permite rețineri de până la 33% din pensie, în anumite condiții.
Poprirea pensiei se poate face fără nicio notificare prealabilă
Pensionarii care se pot trezi cu poprire trebuie să știe că această măsură este legală și nu necesită notificare. Casa Națională de Pensii are dreptul să opereze rețineri din pensia lunară în mod direct. Nu există obligația de a trimite înștiințări prealabile sau avertismente către beneficiar.
Această realitate lovește adesea pensionarii cu venituri mici, care descoperă situația doar în momentul în care primesc mai puțini bani. Poprirea poate viza orice tip de pensie: de stat, militară, de serviciu sau cu penalitate. Legea prevede posibilitatea reținerii a până la 33% din venitul lunar net.
Situațiile cele mai dificile apar la pensionarii cu pensii în jur de 1.200 de lei. Aceștia pot pierde peste 400 de lei lunar fără să fi fost anunțați. Astfel, un venit și așa fragil devine insuficient pentru acoperirea cheltuielilor curente.
Instituțiile creditoare care pot cere poprirea includ bănci, Fisc, consilii locale și chiar persoane fizice. De obicei, aceste cereri apar în urma unor hotărâri judecătorești definitive. În acel moment, Casa de Pensii este obligată să execute cererea, fără alte formalități.
Această procedură rapidă și automată a stârnit numeroase reacții în rândul societății civile. Mulți pensionari consideră că drepturile lor sunt încălcate. Totuși, legislația actuală este clară și lasă puține opțiuni pentru amânări sau contestări.
Casa de Pensii nu are obligația legală de a informa beneficiarii
Un aspect esențial care trebuie clarificat este lipsa obligației Casei de Pensii de a anunța poprirea. Practic, pensionarii care se pot trezi cu poprire află despre situație doar în momentul în care primesc mai puțini bani. Nu există o scrisoare oficială, un SMS sau un e-mail de avertizare.
În foarte multe cazuri, reținerea devine vizibilă abia în momentul în care fluturașul de pensie sau contul bancar reflectă o sumă mai mică. Deja în acel moment, măsura a fost pusă în aplicare, iar recuperarea integrală a sumei reținute este imposibilă.
Reținerile operate pot varia de la câteva zeci de lei până la sute, în funcție de mărimea pensiei și a datoriei. În unele cazuri, pensionarii s-au trezit cu popriri din care nu au înțeles nimic inițial. Abia după investigații suplimentare au aflat că erau implicați într-un proces pierdut sau aveau o datorie uitată.
Este important de menționat că inclusiv pensiile speciale, considerate imune în anumite situații, pot face obiectul reținerilor. Legea nu discriminează în funcție de sursa venitului, ci doar stabilește anumite limite procentuale.
Cei mai afectați sunt pensionarii din mediul rural sau cei care nu au acces la informații juridice clare. Mulți dintre ei nu știu cum să conteste decizia sau ce instituție să contacteze. Situația devine și mai dificilă atunci când poprirea afectează cheltuielile de bază, precum alimentele sau medicamentele.
În concluzie, sistemul actual favorizează creditorii și automatismul legal, în detrimentul informării cetățeanului vulnerabil. Aceasta este una dintre cele mai criticate carențe ale actualului cadru legislativ.
Cine poate solicita poprirea și în ce condiții se aplică
Poprirea pensiei este reglementată de Codul de procedură civilă, care permite creditorilor să ceară reținerea unei părți din venitul lunar. Printre entitățile care pot cere acest lucru se numără băncile comerciale, ANAF, autoritățile locale și chiar persoane fizice. Condiția esențială este existența unei hotărâri judecătorești executorii sau a unei creanțe certe și exigibile.
Un exemplu frecvent îl reprezintă pensionarii care au garantat un credit pentru un copil sau nepot. Dacă aceștia nu achită ratele, creditorul poate cere poprirea pensiei garantului. În multe cazuri, persoanele afectate nu sunt direct vinovate, dar suferă din cauza relațiilor contractuale asumate anterior.
Un alt exemplu îl constituie amenzile neplătite sau datoriile către stat. Consiliile locale pot solicita reținerea directă din pensie pentru neplata taxelor și impozitelor locale. Totodată, Fiscul are competența de a aplica executări silite pentru sume datorate bugetului de stat.
Pentru obligațiile de întreținere – cum ar fi pensia alimentară – legea prevede un plafon mai mare: până la 50% din pensie poate fi reținută. Această măsură este justificată prin interesul superior al minorului sau al persoanei întreținute.
În cazul în care un pensionar are mai multe popriri simultane, legea stabilește un plafon general. Reținerile totale nu pot depăși 50% din pensia lunară netă. Cu toate acestea, reținerile multiple pot duce la scăderea drastică a veniturilor.
Există și câteva excepții importante. De exemplu, indemnizațiile de handicap nu pot fi executate silit prin poprire. Acestea sunt considerate venituri de protecție socială și beneficiază de o imunitate legală. Totuși, această protecție nu se extinde la alte categorii de indemnizații, cum ar fi cele pentru veterani sau persoane persecutate politic.
Poprirea afectează tot mai mulți pensionari cu venituri mici
Numărul pensionarilor afectați de poprire este în creștere. În ultimele luni, tot mai mulți vârstnici au semnalat situații în care le-au fost reținute sume fără notificare. Pensionarii care se pot trezi cu poprire sunt în special cei care au avut dificultăți financiare în ultimii ani și au acumulat datorii.
De exemplu, mulți pensionari au apelat la credite de nevoi personale în pandemie. Ratele au devenit greu de achitat odată cu creșterea inflației și a costurilor de trai. În lipsa plăților, băncile au început să apeleze la executare silită. Iar pensia este una dintre cele mai accesibile surse de recuperare.
Pensionarii cu venituri sub salariul minim net beneficiază totuși de o protecție parțială. Se poate reține doar partea care depășește jumătate din acest prag. Cu alte cuvinte, dacă o pensie este sub nivelul minim, reținerea nu poate afecta întregul venit.
Această regulă oferă un oarecare confort, dar nu elimină disconfortul generat de popriri. Mai ales când vorbim despre sume reținute lunar, pe perioade de luni sau chiar ani întregi. În lipsa unei înștiințări, pensionarul este prins într-un mecanism birocratic greu de controlat.
Specialiștii recomandă monitorizarea atentă a datoriilor personale și verificarea lunară a conturilor. În plus, se poate cere extrasul de pensie de la Casa de Pensii pentru a înțelege natura reținerii. Însă puțini pensionari cunosc aceste proceduri sau au mijloacele să le aplice.
Organizațiile pentru protecția consumatorilor cer de ani buni o modificare legislativă. Se solicită introducerea obligativității notificării scrise înainte de poprire. Până atunci, pensionarii vor rămâne vulnerabili în fața executărilor automate.
Ce pot face pensionarii în fața unei popriri și ce spun specialiștii
În fața unei popriri, pensionarii au totuși câteva instrumente legale. Pot contesta măsura în instanță, dacă există motive temeinice. De exemplu, dacă suma datorată este deja achitată sau dacă reținerea depășește limitele legale. Contestația se face în termen de 15 zile de la data la care află despre executare.
O altă opțiune este eșalonarea datoriilor printr-o înțelegere cu creditorul. De cele mai multe ori, băncile sau autoritățile acceptă o renegociere amiabilă. În acest mod, se poate evita poprirea totală și se pot stabili rate lunare mai mici.
În cazul în care poprirea afectează venituri protejate de lege – cum ar fi indemnizațiile de handicap – se poate cere anularea executării. Este important însă ca pensionarii să solicite asistență juridică, pentru a formula corect cererea în instanță.
Avocații atrag atenția asupra necesității de informare. Pensionarii trebuie să verifice constant situația juridică a bunurilor și veniturilor lor. De asemenea, trebuie să fie atenți la corespondența primită de la instanțe sau executori.
Casa Națională de Pensii recomandă ca orice neînțelegere privind poprirea să fie adresată în scris, direct instituției. Se pot solicita explicații privind natura și valoarea reținerilor. Răspunsul oficial poate fi folosit ulterior în instanță, dacă este nevoie.
În paralel, parlamentarii din opoziție au inițiat proiecte legislative pentru modificarea sistemului de poprire. Una dintre propuneri vizează introducerea unui prag minim de protecție a pensiilor, sub care poprirea nu poate opera. O altă propunere cere notificarea prealabilă obligatorie pentru orice executare silită.
Până la adoptarea acestor măsuri, pensionarii rămân într-o situație fragilă. Cei afectați trebuie să acționeze rapid, să se informeze și să își apere drepturile.
Sursa foto: Arhivă
