Vanatoru Andreea
Burnout-ul a devenit una dintre cele mai răspândite probleme ale lumii moderne, afectând din ce în ce mai multe persoane din cauza stilului de viață intens, a presiunilor profesionale și a stresului constant. Acest sindrom, definit ca un răspuns la stresul cronic de natură profesională, are efecte serioase atât asupra sănătății fizice, cât și asupra echilibrului mental și emoțional.
Pentru a preveni apariția acestor manifestări, reputatul neurochirurg prof. dr. Vlad Ciurea recomandă aplicarea unei metode simple, dar extrem de eficiente – „regula lui 8”, un concept inspirat de la germani, recunoscuți pentru organizarea și disciplina lor.
Cum a apărut și ce înseamnă „regula lui 8”
Potrivit medicului, termenul de burnout a fost oficial recunoscut abia în ultimul deceniu. În trecut, astfel de stări erau adesea diagnosticate drept nevroze cauzate de suprasolicitare, fără a se înțelege pe deplin impactul lor asupra sănătății mintale. Dr. Vlad Ciurea atrage atenția că atunci când oboseala devine persistentă, apar greșeli repetate, iritabilitate, frustrare, lipsa motivației și un sentiment general de blocaj. În acel moment, este esențial să apelăm la ajutorul unui specialist.
Pentru a evita astfel de episoade, medicul propune aplicarea „regulii lui 8”, un model de echilibru zilnic care împarte ziua în trei segmente egale:
- 8 ore de muncă – dedicate activităților profesionale;
- 8 ore de odihnă – pentru somn și refacerea organismului;
- 8 ore pentru viața personală – timp liber, activități administrative, relaxare și socializare.
Această împărțire, aparent simplă, contribuie la menținerea unui ritm de viață sănătos și la reducerea stresului acumulat.
„Cea mai simplă prevenție este cea a nemților, care folosesc regula lui 8. Atunci totul este echilibrat, iar ei respectă acest principiu cu strictețe”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea pentru Antena3 CNN.
Recomandările medicului pentru o viață echilibrată
Pe lângă respectarea „regulii lui 8”, Vlad Ciurea subliniază importanța pauzelor scurte în timpul programului de lucru. Chiar și câteva minute de deconectare – o plimbare, câteva exerciții de respirație sau o conversație relaxată – pot avea un impact pozitiv asupra creierului și capacității de concentrare.
„Dacă sunteți într-o corporație, opriți-vă măcar 10 minute la fiecare oră, ridicați-vă, uitați-vă afară, luați o gură de aer. Nu rămâneți fixați în calculator. Dacă simțiți că vă scade performanța intelectuală, luați o pauză. La finalul zilei de lucru, nu vă grăbiți să intrați în mașină și să mergeți direct la masă. Dacă puteți, faceți câțiva pași pe jos”, a mai adăugat medicul.
De asemenea, specialistul avertizează că, după terminarea programului de muncă, nu ar trebui să trecem brusc la alte activități solicitante. Este esențială o perioadă de tranziție, în care organismul și mintea să se poată destinde, pentru ca echilibrul dintre muncă și relaxare să fie menținut.
„Regula lui 8” nu este doar un concept de organizare a timpului, ci o lecție de echilibru și grijă față de propria sănătate. Prin respectarea acestui principiu, putem preveni epuizarea, îmbunătăți performanța profesională și, mai ales, redobândi armonia dintre trup, minte și suflet.
Cum se manifestă burnout-ul
Burnout-ul este o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală, care apare de obicei în urma stresului prelungit, mai ales la locul de muncă sau în situații de suprasolicitare constantă. Manifestările lui pot fi multiple și afectează diferite aspecte ale vieții unei persoane:
Epuizare fizică și oboseală constantă – Persoana simte că nu mai are energie, indiferent cât de mult se odihnește. Somnul nu mai este refacător, iar senzația de oboseală persistă chiar și după perioade de relaxare.
Căderea performanței și scăderea motivației – Activitățile care odată aduceau satisfacție devin o corvoadă. Persoana își pierde interesul pentru muncă sau proiectele personale și simte că nu mai poate face față responsabilităților.
Probleme emoționale – Apare iritabilitate, tristețe, anxietate sau chiar sentimente de neputință și inutilitate. Persoana poate deveni cinică sau detașată emoțional față de colegi, prieteni sau familie.
Tulburări cognitive – Concentrarea și memoria sunt afectate, luarea deciziilor devine dificilă, iar persoana poate uita detalii importante sau poate face greșeli frecvente.
Simptome fizice – Durerea de cap, tensiunea musculară, problemele digestive sau tulburările de somn sunt frecvente. Sistemul imunitar poate fi slăbit, crescând vulnerabilitatea la boli.
Izolare socială – Din cauza oboselii și a iritabilității, persoana poate evita contactul cu ceilalți, preferând singurătatea în locul interacțiunilor sociale.
Burnout-ul nu apare peste noapte; este rezultatul acumulării stresului și al lipsei de echilibru între muncă, odihnă și viața personală. Recunoașterea semnelor devreme este esențială pentru a preveni agravarea stării și pentru a lua măsuri de recuperare.
