Cristina Cohuț
Un nou val de nemulțumire cuprinde România, potrivit Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES). Peste 60% dintre români sunt convinși că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. În acest context, așteptările legate de viitorul președinte sunt mari și bine conturate. Românii își doresc nu doar o schimbare de discurs, ci o schimbare reală, profundă, care să atingă toate palierele politicii și administrației. În centrul acestor așteptări se află reformele instituționale, o economie națională reconstruită și politici sociale echitabile.
Viitorul președinte, chemat să promoveze o reformă profundă
Conform concluziilor mai multor sondaje profesioniste analizate de ASPES, majoritatea populației crede că România nu este pe drumul cel bun. Situația economică, sistemul de sănătate, educația, justiția, dar și lipsa unei direcții strategice clare, alimentează această percepție generalizată de derapaj.
Potrivit ASPES, alegătorii așteaptă ca viitorul președinte să acționeze direct sau împreună cu Parlamentul și Guvernul pentru o schimbare profundă. Nu mai este suficientă o atitudine de observator. Oamenii vor un președinte activ, constituțional, dar implicat.
Când nu există consens între instituțiile statului, ASPES recomandă apelul la referendum. Deciziile majore trebuie consultate cu populația. Totul în numele unui principiu simplu, dar esențial: România pe primul loc, relatează antena3.ro.
Viitorul președinte este astfel chemat să își asume un rol de lider reformator. Nu doar gardian al Constituției, ci și inițiator de transformări reale, care să răspundă nevoilor actuale și viitoare ale României.
ASPES atrage atenția asupra urgenței acestor reforme. În lipsa lor, nu se poate vorbi despre o Românie viabilă pe termen lung, într-un context internațional aflat în permanentă schimbare.
Românii vor instituții restructurate și specialiști apolitici
Printre reformele urgente se numără reorganizarea Administrației Prezidențiale. Conform ASPES, aceasta trebuie să devină un instrument funcțional, adaptat nevoilor reale ale României. Se cere înlocuirea consilierilor politici cu experți independenți, recunoscuți în domeniile lor.
Noua echipă prezidențială ar trebui să fie formată din specialiști fără afiliere politică. Oameni cu experiență practică, studii solide și activitate științifică validată. Mai mult, ASPES propune implicarea directă a românilor din diaspora academică și științifică.
Consilieri români care activează în universități de prestigiu din afara țării ar trebui cooptați în structura prezidențială. Aceștia pot aduce know-how internațional și o perspectivă diferită, valoroasă, în procesul decizional.
Reforma trebuie să continue în Parlament. ASPES propune o structură redusă: 300 de membri, din care 200 deputați și 100 senatori. Comisiile parlamentare ar trebui reorganizate, cu un rol mai clar și mai eficient în procesul legislativ.
Guvernul, în viziunea ASPES, trebuie să devină suplu și rezilient. Maximum 14 ministere, cu 2-3 secretari de stat pentru fiecare, ar reprezenta o structură echilibrată. Miniștrii ar trebui desemnați pe criterii de competență, nu de apartenență politică.
Nu în ultimul rând, este propusă o reorganizare administrativ-teritorială radicală. Maximum 15 județe și reducerea cu 40% a aparatului funcționăresc sunt considerate pași esențiali pentru eficientizarea cheltuielilor publice.
Reconstrucția economică: fără export de materii prime, cu accent pe producția internă
ASPES atrage atenția că o Românie viabilă nu poate exista fără o reconstrucție economică profundă. Propunerea centrală este înființarea unei Autorități Naționale de Prognoză și Planificare, aflată în subordinea Parlamentului.
Această instituție ar trebui să gestioneze datele strategice privind resursele naturale ale țării. ASPES propune interzicerea exportului de materii prime – cum sunt țițeiul, gazele, minereurile sau lemnul – în favoarea prelucrării lor în România.
Pentru acest lucru, se cere lansarea unui program național de investiții care să atragă capital românesc sau investiții mixte în care partea română să fie majoritară. Industria trebuie reconstruită pe patru piloni principali:
- Industrii inovative: inteligență artificială, biotehnologii, nanotehnologii, industrii cosmice și submarine.
- Agricultură și industrie alimentară: focus pe procesare locală, nu export brut.
- Turism, cu accent pe turismul balnear, bazat pe resursele naturale ale României.
- Servicii socio-economice pentru populație.
ASPES cere și interzicerea vânzării terenurilor agricole către străini. Se propune promovarea formelor cooperatiste de asociere între fermieri, cu acces echitabil la finanțare, similar cu fermierii din statele vest-europene.
IMM-urile sunt considerate coloana vertebrală a economiei românești. Acestea trebuie susținute prin politici dedicate, acces mai bun la fonduri și parteneriate strategice cu autoritățile locale și centrale.
Educație pentru viitor, sănătate modernă și pensii echitabile
Un sistem educațional performant este, în viziunea ASPES, fundația unei Românii durabile. Toți copiii de vârstă școlară trebuie integrați în sistem. Se propune un învățământ profesional și universitar adaptat cerințelor actuale, cu accent pe inovație, tehnologie și spirit civic.
Organizațiile de elevi, studenți și tineret ar trebui implicate activ în consultările politice. Tânăra generație trebuie formată în spirit patriotic, cu sprijin din partea statului și a societății civile.
Sănătatea este un alt pilon-cheie. ASPES propune un sistem public și privat capabil să ofere prevenție și tratamente moderne pentru toți cetățenii. Sunt necesare investiții urgente în spitale, în infrastructură medicală și în digitalizarea serviciilor de sănătate.
În același timp, reforma pensiilor este esențială. Se cere un sistem bazat exclusiv pe vechime în muncă și contributivitate, fără privilegii pentru anumite categorii. Justiția socială trebuie restabilită prin criterii obiective și transparente.
În viziunea ASPES, sistemele publice trebuie să devină eficiente, accesibile și adaptate realității actuale. Birocrația excesivă trebuie eliminată, iar fondurile redirecționate către investiții în oameni și infrastructură.
Finanțare internă, parteneriate strategice și o diplomație reactivată
ASPES insistă asupra nevoii de a finanța dezvoltarea din surse interne. Este esențială creșterea ponderii băncilor cu capital românesc și reducerea dependenței de împrumuturi externe. Piața de capital românească trebuie dinamizată.
Justiția are și ea un rol-cheie în acest tablou. ASPES cere reconstrucția sistemului judiciar împreună cu CSM. Judecătorii și procurorii trebuie să răspundă juridic pentru deciziile lor, în baza unui mecanism clar de responsabilizare.
În context internațional, România trebuie să își redefinească parteneriatele. ASPES pledează pentru o poziție de egalitate în UE și pentru un spațiu economic comun cu Republica Moldova. Diplomația economică trebuie relansată urgent.
Se propune intensificarea colaborării cu țările din afara Uniunii Europene – Asia, Africa, Orientul Mijlociu, America Latină. China și India sunt indicate ca parteneri strategici în contextul reechilibrării globale a puterii economice.
ASPES cere inițierea de către România a unui nou Spirit Helsinki, bazat pe cooperare, pace și evitarea conflictelor. În această ecuație, România ar putea juca un rol de mediator, propunând o nouă agendă internațională de securitate și dezvoltare.
