Cristina Cohuț
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a lansat un atac dur la adresa autorităților române, după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu. Într-un interviu acordat revistei franceze Le Point, oficialul rus a sugerat că Georgescu ar fi avut șanse reale să câștige alegerile prezidențiale. Kremlinul și-a exprimat sprijinul deschis pentru politicianul român cunoscut pentru pozițiile sale favorabile dialogului cu Moscova. În paralel, Peskov a criticat și atitudinea Occidentului față de Rusia, invocând exemple concrete de dublu standard. Mesajele transmise de Moscova sunt clare și marchează o nouă etapă a tensiunilor diplomatice între Rusia și statele europene.
Peskov critică respingerea lui Călin Georgescu: „Un candidat care ar fi câștigat”
În declarațiile făcute pentru revista franceză Le Point, Dmitri Peskov a criticat ferm decizia autorităților de la București de a respinge candidatura lui Călin Georgescu. Fără a-l nominaliza direct, Peskov a lăsat să se înțeleagă clar că se referă la fostul candidat român cunoscut pentru deschiderea față de Moscova.
„În România, un candidat a câștigat alegerile, dar nu a fost considerat potrivit din cauza dorinței sale de a dialoga cu Rusia”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Afirmația, formulată într-un context internațional tensionat, sugerează că Kremlinul consideră că eliminarea lui Georgescu din cursa prezidențială a fost o decizie politică, motivată de opoziția față de orice relație de apropiere cu Rusia, relatează romaniatv.net.
Peskov a mers mai departe și a întrebat retoric: „Cine a condamnat România pentru asta?” – sugerând că Occidentul, deși foarte vocal în alte situații, a ales să ignore acest caz.
Această intervenție a Kremlinului reprezintă un gest neobișnuit de deschis de sprijin pentru un politician român. În același timp, aduce în discuție standardele duble pe care Moscova le reproșează frecvent Occidentului în chestiuni de democrație și libertate politică.
Kremlinul își asumă public susținerea pentru Călin Georgescu
Kremlinul nu este la primul mesaj de susținere adresat lui Călin Georgescu. Încă din luna martie, după decizia Biroului Electoral Central de a respinge candidatura sa, Dmitri Peskov a criticat dur autoritățile române.
La acel moment, Peskov a catalogat refuzul ca fiind „o încălcare a normelor democratice” și a pus sub semnul întrebării legitimitatea viitoarelor alegeri prezidențiale din România.
„Alegerile fără participarea domnului Georgescu nu pot fi considerate legitime”, a transmis purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Mesajul transmis în martie a fost interpretat ca un gest de asumare oficială a sprijinului față de Georgescu, chiar dacă acesta nu deținea o funcție politică oficială și fusese respins de autoritățile electorale române.
Sprijinul repetat din partea Moscovei scoate în evidență interesul Kremlinului pentru orice posibilă fisură în unitatea politică a statelor europene. În același timp, este o tentativă de a submina credibilitatea proceselor democratice din țările care mențin o poziție critică față de Rusia.
Călin Georgescu, cunoscut pentru declarațiile sale favorabile unui dialog mai deschis cu Moscova, devine astfel un simbol, în discursul oficial rus, al luptei împotriva izolării internaționale impuse Kremlinului.
Peskov acuză Occidentul de ipocrizie: „Nu avem nevoie de lecții de la acești ipocriți”
În același interviu pentru Le Point, Dmitri Peskov a lansat un atac dur la adresa Occidentului, acuzând statele europene de ipocrizie și standarde duble în evaluarea principiilor democratice.
„Nu avem nevoie să primim lecții de la acești ipocriți. Europenii au dorit să ne învețe despre democrație și l-au criticat constant pe Vladimir Putin. Nu avem nevoie de aceste lecții din partea europenilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Tonul folosit de Peskov a fost unul neobișnuit de tăios, subliniind iritarea Moscovei față de presiunile și criticile venite din partea Occidentului. Oficialul rus a reiterat ideea conform căreia Rusia nu va accepta să fie tratată ca un stat inferior sau să i se impună valori externe.
Criticile lui Peskov vin în contextul unei tensiuni internaționale accentuate, în care Moscova își reafirmă poziția de sfidare față de normele promovate de Uniunea Europeană și Statele Unite.
Aceste declarații se înscriu într-un șir mai lung de intervenții oficiale prin care Rusia încearcă să își justifice politicile interne și externe în fața opiniei publice internaționale.
Exemplele invocate de Peskov: Strauss-Kahn și Marine Le Pen
Pentru a-și susține acuzațiile de ipocrizie occidentală, Dmitri Peskov a invocat două cazuri din politica franceză: Dominique Strauss-Kahn și Marine Le Pen.
Peskov a amintit că fostul bancher și politician Dominique Strauss-Kahn a fost nevoit să se retragă din cursa prezidențială în 2012, în urma unor acuzații care, potrivit lui, „s-au dovedit a fi false”.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a făcut referire la Marine Le Pen, despre care a afirmat că este „eliminată” de establishmentul politic francez, deși era, conform sondajelor, o candidată populară.
„Acum vedem cum Marine Le Pen este eliminată, deși era destul de populară”, a adăugat Peskov.
Prin aceste exemple, oficialul rus a încercat să demonstreze că, în opinia Moscovei, democrațiile occidentale nu sunt cu adevărat deschise și că adversarii sistemului sunt rapid marginalizați atunci când devin incomozi.
Aceste afirmații se înscriu într-o strategie mai largă a Rusiei de a submina imaginea Occidentului ca model de democrație funcțională și transparentă.
În același timp, folosirea cazurilor concrete, cunoscute la nivel internațional, adaugă greutate mesajului Kremlinului și îl face mai ușor de acceptat de către publicurile sceptice față de politicile occidentale.
Ce semnificație are sprijinul Kremlinului pentru Călin Georgescu
Sprijinul repetat exprimat de Kremlin pentru Călin Georgescu are o încărcătură simbolică majoră în contextul actualelor relații internaționale.
În primul rând, arată că Rusia caută în mod activ să identifice și să susțină actori politici din Europa care sunt dispuși să promoveze o viziune mai nuanțată față de Moscova.
În al doilea rând, reacția Kremlinului evidențiază importanța strategică pe care Rusia o acordă României, un stat membru al NATO și al Uniunii Europene, situat într-o poziție geopolitică esențială.
În al treilea rând, mesajele transmise de Dmitri Peskov încearcă să submineze încrederea în instituțiile democratice românești, sugerând că deciziile luate la București sunt dictate de presiuni externe și nu reflectă voința reală a alegătorilor.
Pentru Călin Georgescu, susținerea Kremlinului poate fi o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, îi conferă o vizibilitate internațională semnificativă. Pe de altă parte, îi poate aduce critici dure din partea electoratului român, sensibil la orice asociere cu Rusia în actualul context geopolitic.
Pe termen lung, reacțiile oficiale ale Moscovei în legătură cu România riscă să alimenteze tensiunile politice interne și să complice și mai mult relațiile bilaterale dintre București și Moscova.
