Nicolescu Daniela
Premierul Ilie Bolojan readuce în atenție una dintre cele mai vechi probleme ale sistemului medical românesc: dezechilibrul profund dintre cheltuielile cu salariile și banii rămași efectiv pentru servicii medicale. El atrage atenția că în multe spitale peste 90% din buget este consumat de salarii, ceea ce lasă pacienții fără medicamente, materiale sanitare și acces la tratamente adecvate. Declarațiile sale au deschis o dispută publică, iar autoritățile sanitare vorbesc despre reforme amânate de 35 de ani.
Spitalele, sufocate de cheltuieli cu personalul
Premierul Ilie Bolojan a vorbit direct și fără menajamente despre realitatea financiară din spitale. Conform acestuia, fondurile alocate pentru salariile personalului medical și administrativ au ajuns să depășească pragul critic de 90% în unele unități sanitare, reducând drastic capacitatea spitalelor de a investi în tratamente și echipamente.
„Avem în România multe spitale care sunt în situaţia în care peste 90% din bugetul pe care îl primesc este dedicat salariilor. În aceste spitale, ne-am dus pe toate sporurile la nivelul maxim. Ele sunt între un minim şi un maxim, dar ne-am dus la nivelul maxim”, a declarat Ilie Bolojan, premierul României.
Premierul subliniază că această creștere a cheltuielilor nu se reflectă în calitatea actului medical, unde pacienții resimt zilnic lipsurile.
Pacienții, obligați să cumpere medicamente și materiale
Dincolo de datele reci ale bugetelor, realitatea din spitale este cel mai vizibilă în problemele cu care pacienții se confruntă în fiecare zi. Lipsa fondurilor pentru medicamente esențiale sau pentru materiale obligatorii în tratamente obișnuite i-a pus pe bolnavi în situația de a suplini din propriul buzunar ceea ce ar trebui să ofere sistemul public.
„Este un fenomen neplăcut pentru că ești nevoit să aduci medicamente de acasă, să cumpere anumite dispozitive medicale, gen filtre perfuzabile”, a declarat Rozalina Lapadatu, preşedinte Asociaţia de Pacienţi APAA.
Este o problemă despre care pacienții vorbesc de ani de zile, însă care pare să se agraveze în lipsa unei reorganizări administrative.
Experții cer eficientizarea aparatului administrativ
Specialiștii în sănătate publică susțin că povara salarială a crescut și din cauza unor structuri administrative supradimensionate. În multe spitale, numărul angajaților non-medicali este disproporționat față de personalul care lucrează efectiv cu pacienții.
„Există un dezechilibru, personalul medical de furnizare a serviciilor de sănătate, cu restul personalului angajat în spitale și aici acest dezechilibru duce la creșterea anvelopei salariale foarte mult. Se pot externaliza și crea centre de cost pe partea de contabilitate, achiziții, pe partea de resurse umane sau juridic şi transformarea direcțiilor de sănătate publică în autorități de administrare sanitară publică la nivelul județelor”, a explicat Ioana Stancel, expert în sănătate publică.
Reorganizarea sistemului este însă un proces amplu, care a fost amânat decenii întregi.
Reforme promise pentru anul viitor
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, admite că schimbările sunt inevitabile și promite un calendar clar al reformelor structurale. El susține că până la finalul anului ar urma să fie finalizată reclasificarea spitalelor, iar anul viitor să fie introdus un nou sistem de gărzi și o normare mai realistă a personalului.
„Aceste reforme care nu s-au făcut în 35 de ani, nu se pot face peste noapte. Pentru că sistemul de sănătate este ca un organism viu. Eu cred că până la finalul anului vom avea reclasificarea spitalelor finalizată, criteriile de reclasificare și în prima parte anului viitor putem vorbi de actul normativ care va realiza cele trei categorii de gărzi plus schimbarea normativului de personal”, a declarat ministrul.
La rândul său, Adrian Marinescu atrage atenția asupra necesității unei distribuții echilibrate a personalului:
„Este important ca atunci când vorbim de personal, ca e cel medical, auxiliar, sau administrativ să fie o normare corectă în raport cu acel spital. Este important ca fiecare angajat să-şi aducă aportul în mod real.”
Exodul medicilor pune presiune suplimentară
Pe lângă problemele financiare, sistemul medical românesc se confruntă cu o criză continuă a resursei umane. Emigrarea medicilor continuă într-un ritm alarmant, iar România pierde anual specialiști formați în țară.
Aceste date arată cât de urgentă este reformarea sistemului, nu doar în zona de bugetare, ci și în ceea ce privește condițiile de lucru și predictibilitatea carierei medicale.
În contextul presiunii financiare, Guvernul a aprobat recent extinderea listei medicamentelor compensate și gratuite. Noile 41 de tratamente, destinate domeniilor oncologiei, neurologiei, bolilor rare și pneumologiei, sunt văzute ca o măsură care poate îmbunătăți accesul pacienților la terapii vitale.
Executivul anunță și posibilitatea extinderii listei medicamentelor generice, pentru reducerea costurilor și eficientizarea bugetului.
