Redactia
Produsul intern brut (PIB) a înregistrat în primul trimestru o creştere cu 5% pe seria brută şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier, faţă de perioada similară din 2018, depăşind estimările majorităţii analiştilor, care prognozau un avans de 4,1-4,4%.
Comparativ cu trimestrul patru din 2018, economia României a crescut în primele trei luni din 2019 cu 1,3%, ajustat sezonier, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.
Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2019 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată. Astfel, avansul PIB în T4/2018 comparativ cu T3/ 2018 a fost revizuit de la 100,9% la 101,0%.
Estimările economiştilor privind evoluţia PIB în primul trimestru din an s-au situat în intervalul 4,1-4,4%, iar faţă de trimestrul precedent estimările de creştere erau de la 0,2% – la 0,7%. Astfel, BCR miza pe o creştere de 4,4%, ING Bank de 4.1%, iar Raiffeisen Bank de 4%.
Consumul cu amănuntul a crescut în prima parte a anului cu 8% ca urmare a creşterii, în principal, a salariilor în administraţia publică – plusul pe întreaga economie a fost de 14%. Dar industria care face un sfert din PIB a crescut cu doar 1% şi asta pentru că pieţele de export se restrâng.
„PIB-ul creşte pe baza consumului. Industria se duce în jos pentru că nu se fac investiţii. Investiţiile publice nu sunt la nivelul care să susţină creşterea robustă, investiţiile private, nici ele nu sunt pentru că temerea este mare. Desigur şi cererea externă a fost foarte slabă, în ultima vreme.”, a declarat economistul-şef al ING Bank, Ciprian Dascălu.
PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private și a organizațiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și câștigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.
PIB = consum + investiții + exporturi − importuri
Economiștii (pornind de la Keynes) au împărțit termenul de consum general în două părți. Consumul privat și cheltuielile sectorului public. Două avantaje ale împărțirii consumului total în acest mod în teoria macroeconomică sunt:
Consumul privat este o preocupare centrală a economiei bunăstării. Investițiile private și subdiviziunile comerciale ale economiei sunt direcționate ultimativ (în curentul principal al modelelor economice). Înspre creșterea pe termen lung a consumului privat.
Deoarece este separat de consumul privat endogen, consumul sectorului public poate fi considerat exogen. Astfel încât diferite niveluri ale consumului sectorului public pot fi considerate ca făcând parte din domeniul plin de sensuri al macroeconomiei.
Astfel PIB poate fi exprimat:
PIB = consum privat + consumul statului+ investiții + (exporturi − importuri)
Componentele PIB:
Consumul privat – este în mod normal cea mai mare componentă a PIB. eL reprezentând cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate în: bunuri durabile, bunuri perisabile și servicii. Exemple: hrană, chirie, bijuterii.
Cheltuielile statului – sau consumul sectorului public, reprezintă suma tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite și servicii. Include salariile angajaților din sectorul public, cumpărarea de armament etc
Investițiile – includ investiții în fabrici, echipamente, inventar și nu include schimburile de active existente. De exemplu: construcția unei mine, cumpărarea de software, cumpărarea de mașini și echipamente. Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuințe fac parte din investiții.
Exporturile – reprezintă exporturile brute ale unei țări, incluzând bunuri și servicii, destinate consumului într-o altă țară
Importurile – reprezintă importurile brute.Importul înseamna vânzarea de produse a unei tari altei tari.
Citește și: Ministrul Economiei anunță redeschiderea minelor de la noi din țară
