Piața Domenii din București, loc preferat de mulți pentru „produse tradiționale”, a fost recent controlată de inspectorii ANPC. Cristian Popescu Piedone, președintele instituției, a descoperit că sub denumiri „ardelenești” și „ca la bunica” se vând, de fapt, alimente provenite din alte state. Inclusiv din Ungaria. Printre ele – o șunculiță etichetată „ardelenească”, dar fabricată la sute de kilometri distanță, peste graniță.
Etichete mincinoase și ambalaje înșelătoare
Controlul efectuat de ANPC în Piața Domenii a avut drept scop verificarea modului în care sunt comercializate produsele alimentare. Accentul a fost pus pe etichetele cu iz tradițional: „de casă”, „ca la bunica”, „ardelenească”, „sibiană” sau „românească 100%”.
Ce a găsit Piedone i-a tăiat respirația. Într-un magazin care se prezenta drept „alimentar cu specific sibian”, inspectorii au descoperit produse procesate în Ungaria, Germania și Polonia, dar etichetate cu denumiri românești.
Cel mai discutat caz a fost cel al unui preparat din carne de porc – o șunculiță cu grăsime, afumată, prezentată drept „slănină ardelenească”. Pe ambalaj, culori inspirate din portul popular. Pe raft, steag tricolor. Pe etichetă, însă, un mic detaliu trecut discret: „țara de origine – HU”. Adică, Ungaria.
„Șunculiță produsă în Ungaria pe care scrie alanină de porc ardelenească. Credeți că e mai bună slănină din Ungaria față de cea românească? Ori suntem români, ori suntem unguri? Omul trebuie să știe”, a spus Piedone, potrivit FANATIK.
„Omul trebuie să știe!”
Președintele ANPC nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume. În stilul direct care l-a consacrat, Piedone a atras atenția asupra unui fenomen care devine tot mai răspândit în piețele din România, și anume folosirea în scop comercial a unor termeni care induc în eroare.
În timpul controlului, inspectorii au găsit și alte produse cu etichete confuze: cârnați „țărănești” din Polonia, tobă „de casă” fabricată în Germania și zacuscă „de mănăstire” cu aditivi din import.
Piedone spune că nu are nimic împotriva produselor din UE. „Să se vândă, dacă sunt bune. Dar să se spună clar de unde sunt. Să nu se mai folosească denumiri care păcălesc. Omul trebuie să știe.”
Sibienii din Piața Domenii… nu sunt din Sibiu
Fenomenul comercianților care își atribuie o origine „tradițională” este tot mai întâlnit în piețele mari din Capitală. Denumirile de „produs sibian”, „salată bucovineană”, „brânză de Bran” sau „magiun de Topoloveni” sunt folosite uneori de firme fără nicio legătură cu regiunile respective.
În Piața Domenii, mai mulți comercianți folosesc denumirea „sibieni autentici” pentru a atrage clienți. Dar ancheta ANPC a arătat că aceștia nu au nicio legătură cu Sibiu. Produsele vândute provin fie din marile lanțuri de distribuție, fie sunt aduse din Ungaria, Austria sau Polonia.
Inspectorii ANPC au cerut retragerea imediată a produselor cu etichete înșelătoare și au aplicat amenzi contravenționale. De asemenea, au solicitat o revizuire completă a termenilor folosiți în campaniile de marketing ale comercianților.
Produsele „de casă”, cu aditivi din fabrici
Pe lângă problema originii, ANPC a descoperit și alte nereguli. Multe dintre produsele etichetate ca fiind „de casă” conțineau conservanți, aditivi alimentari și arome artificiale. Slănina ardelenească analizată de inspectori avea pe etichetă nitriți, stabilizatori, coloranți și arome de fum lichid.
Cumpărătorii din piață au fost uluiți de descoperiri. Mulți au declarat că nu se uită pe etichetă, ci se lasă ghidați de imagine și de ambalaj. ANPC recomandă consumatorilor să verifice întotdeauna eticheta, să se uite la lista ingredientelor și să ceară informații clare de la vânzători.
Situația semnalată în Piața Domenii nu este singulară. În toată țara există cazuri în care produse etichetate „tradițional românești” sunt de fapt realizate industrial, în alte state.
Problema nu este doar una de marketing, ci și de etică și transparență. Legea permite circulația liberă a mărfurilor în Uniunea Europeană. Dar nu permite înșelarea consumatorului.
Cristian Popescu Piedone cere o reglementare clară. Există deja un sistem de atestare a produselor tradiționale, administrat de Ministerul Agriculturii. Dar, în practică, puțini comercianți îl respectă. Majoritatea preferă să folosească liber termeni precum „de casă”, „autentic” sau „ca la bunica”, fără nicio verificare.
ANPC a anunțat că va colabora cu ministerul de resort pentru a intensifica controalele și pentru a introduce sancțiuni mai dure împotriva celor care abuzează de aceste denumiri.