Cristina Cohuț
România se află în fața unei decizii fiscale critice. Deficitul bugetar a atins cote alarmante, iar presiunea externă din partea Comisiei Europene cere măsuri urgente. Unul dintre scenariile analizate în aceste zile de Guvern este majorarea impozitului pe venit de la 10% la 14%, începând cu 1 iulie 2025.
Această măsură ar afecta direct peste șase milioane de salariați din România. Într-un context deja tensionat, în care inflația rămâne ridicată, prețurile cresc, iar veniturile reale scad, orice modificare a fiscalității este atent analizată de experți, sindicate și mediul de afaceri.
Impactul nu va fi uniform. Diferențele vor fi resimțite în funcție de salariul brut, sectorul de activitate și deducerile personale. Mai mult, majorarea vine într-un an electoral, cu o miză dublă: credibilitatea externă și echilibrul intern.
Salariile vor scădea. Simulări și exemple concrete
Impozitul pe venit, în forma sa actuală de 10%, este aplicat tuturor angajaților din România. Creșterea la 14% ar însemna, practic, o diminuare netă a salariului pentru fiecare contribuabil.
Potrivit simulărilor făcute de economiști, un salariat cu un brut de 6.000 lei, care primește acum în jur de 3.500 lei net, ar pierde 56 lei lunar.
La un salariu brut de 4.000 lei, pierderea este de aproximativ 37 lei. La 8.000 lei brut, scăderea ajunge la 74 lei net.
Diferențele par minime, dar efectul psihologic al diminuării veniturilor nete, coroborat cu inflația și creșterea prețurilor, este major.
Pentru unii angajați, suma pierdută lunar înseamnă abonamentul de transport, o factură la telefon sau o zi de hrană pentru întreaga familie.
Sindicatele avertizează deja că o astfel de măsură, implementată fără consultare, va duce la tensiuni sociale.
De ce vrea Guvernul să crească impozitul pe venit
Guvernul se confruntă cu o ecuație imposibilă: deficit de 9,3% din PIB în 2024, obligația de a coborî sub 7% în 2025 și pericolul real de a pierde fondurile europene dacă nu implementează reformele asumate.
Pe 4 iunie 2025, Comisia Europeană va analiza dacă România a făcut suficiente progrese. Dacă răspunsul va fi negativ, plățile din PNRR ar putea fi suspendate.
Creșterea impozitului pe venit ar aduce, potrivit surselor guvernamentale, 13 miliarde de lei până la finalul anului.
Măsura este preferată de unii decidenți în locul majorării TVA, deoarece aceasta din urmă ar antrena scumpiri generalizate.
Însă nici impozitul pe venit nu e o soluție fără consecințe. România are deja o taxare ridicată a muncii. Cu această majorare, povara fiscală pe muncă s-ar apropia de 50%, relatează romaniatv.net.
Alte măsuri fiscale analizate pentru 2025
Guvernul nu ia în calcul doar majorarea impozitului pe venit. Potrivit surselor din Ministerul Finanțelor, sunt pe masă mai multe scenarii:
– Cresterea TVA de la 19% la 21% (variantă cu risc electoral ridicat)
– Impozit progresiv pe salarii mari, începând cu 16% pentru venituri peste 10.000 lei net
– Taxarea proprietăților, inclusiv a locuințelor secundare
– Majorarea impozitelor pe profit și dividende, de la 8% la 10% sau chiar 12%
– Impozit pe mașinile cu capacitate cilindrică mare sau vechime redusă
– Limitarea deducerilor personale și a facilităților pentru anumite categorii
Aceste scenarii sunt dezbătute intens în comisiile de specialitate. Nu este exclus ca Guvernul să aplice o combinație de măsuri, pentru a distribui presiunea fiscală pe mai multe paliere.
Reacții din mediul de afaceri și societatea civilă
Mediul de afaceri a reacționat dur la ideea majorării impozitului pe venit. Patronatele avertizează că o astfel de măsură descurajează munca legală și ar putea duce la migrarea unor angajați către zona gri sau neagră a economiei.
„Statul nu știe să strângă banii de unde trebuie. N-am auzit de controale pe cheltuieli fictive sau insolvențe trucate, dar începem cu salariile. E revoltător”, a declarat Gabriel Biriș, expert fiscal.
Pe de altă parte, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pledează pentru un echilibru:
„Stăm cu arma la picior. Nu vrem austeritate, dar trebuie să ținem disciplina fiscală. Un program de dietă e necesar.”
În societatea civilă, opiniile sunt împărțite. Unii consideră că e nevoie de reforme profunde în cheltuielile publice, nu de taxe mai mari. Alții spun că, în contextul deficitului, fiecare cetățean trebuie să contribuie.
Ce riscă România dacă nu ia măsuri
Pe 4 iunie, Comisia Europeană va publica raportul privind îndeplinirea jaloanelor fiscale. Dacă România nu a avansat reformele asumate, fondurile din PNRR pot fi suspendate parțial sau total.
Asta ar însemna pierderea a miliarde de euro care susțin infrastructura, educația, sănătatea și digitalizarea.
De asemenea, ratingul de țară ar putea fi revizuit negativ, ceea ce ar duce la creșterea dobânzilor la creditele externe.
Într-un astfel de scenariu, România ar fi forțată să recurgă la măsuri de austeritate în 2026:
– înghețarea pensiilor
– blocarea angajărilor în sistemul public
– tăierea subvențiilor pentru IMM-uri
– amânarea investițiilor publice
Guvernul vrea să evite aceste măsuri dure. De aceea, insistă pe reforme fiscale care să aducă venituri rapide.
