Georgescu Dragos
O versiune extinsă a Strategiei de Securitate Națională a Statelor Unite, consultată de publicația americană Defense One, oferă o imagine mult mai detaliată asupra viziunii administrației Trump privind relația cu Uniunea Europeană și rolul Europei în arhitectura globală de securitate. Documentul, care a circulat înainte ca versiunea neclasificată să fie făcută publică joi seara, conturează nu doar prioritățile strategice ale Washingtonului, ci și o schimbare de paradigmă în modul în care Statele Unite privesc continentul european și viitorul său politic.
Planul fără precedent al lui Donald Trump. Președintele american vrea să scoată patru țări din Uniunea Europeană
Strategia de Securitate Națională, în varianta sa extinsă, păstrează liniile majore cunoscute deja din documentul oficial: competiția strategică cu China, reducerea implicării directe a SUA în apărarea Europei și un accent mult mai puternic pe emisfera vestică. Totuși, versiunea nepublicată adaugă elemente sensibile, care nu apar explicit în forma oficială, și propune o abordare mai radicală a relațiilor transatlantice.
Unul dintre aspectele centrale ale documentului este redefinirea leadershipului global al Statelor Unite. În locul unei alianțe largi, bazate pe structuri multilaterale tradiționale, strategia sugerează o selecție atentă a partenerilor europeni, în funcție de afinități ideologice și politice. Documentul insistă asupra ideii că Washingtonul ar trebui să sprijine mai activ acele guverne, partide și mișcări politice europene care împărtășesc viziunea administrației Trump asupra suveranității, identității naționale și valorilor conservatoare.
Punctul de plecare al acestei abordări este o evaluare extrem de dură a situației Europei. Potrivit versiunii extinse a strategiei, continentul se confruntă cu ceea ce autorii numesc „o dispariție a civilizației”, cauzată de politicile de imigrație, de cenzura libertății de exprimare și de pierderea suveranității naționale în favoarea structurilor supranaționale. Din această perspectivă, Uniunea Europeană este văzută nu ca un garant al stabilității, ci ca un factor care ar contribui la erodarea democrației și a identității statelor membre.
În acest context, documentul sugerează că relațiile SUA cu Europa ar trebui să se concentreze pe un număr restrâns de țări considerate compatibile ideologic cu administrația de la Washington. Austria, Ungaria, Italia și Polonia sunt menționate explicit ca state cu care Statele Unite ar trebui „să colaboreze mai mult, cu scopul de a le îndepărta de Uniunea Europeană”.
Potrivit strategiei, aceste țări ar putea juca rolul unor puncte de sprijin pentru influența americană pe continent, în condițiile în care Washingtonul percepe Uniunea Europeană ca pe o structură tot mai ostilă valorilor promovate de administrația Trump.
„Ar trebui să sprijinim partidele, mișcările și personalitățile intelectuale și culturale care urmăresc suveranitatea și conservarea sau restaurarea modului de viață tradițional european, rămânând în același timp pro-americane”, se arată în documentul citat de Defense One. Formularea sugerează o implicare directă în dinamica politică internă a unor state europene, cu scopul de a influența direcția viitoare a continentului.
Italia și Ungaria sunt prezentate ca exemple de state conduse de guverne de dreapta considerate prietenoase de către Donald Trump. Relațiile personale ale liderului american cu prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, și cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, sunt descrise drept elemente-cheie ale acestei strategii. Orbán, în special, este văzut ca o sursă de inspirație pentru ideologia MAGA și pentru viziunea suveranistă promovată de actuala administrație americană.
Reacția țărilor implicate
Premierul ungar Viktor Orbán a reacționat public joi, declarând că Donald Trump înțelege „declinul Europei” și că poate vedea limpede impasul economic și civilizațional în care s-ar afla continentul. Într-o postare pe platforma X, Orbán a afirmat că Statele Unite au ajuns la aceleași concluzii pe care Ungaria le susține de ani de zile.
„Pe scurt: America înțelege foarte bine declinul Europei”, a scris Orbán. „Ei văd declinul la scară civilizațională împotriva căruia noi, în Ungaria, luptăm de cincisprezece ani. În sfârșit, nu mai luptăm singuri împotriva lui.”
Liderul ungar a continuat susținând că un aliat slab nu este capabil nici să se apere, nici să fie un partener de încredere în relațiile internaționale. În opinia sa, Statele Unite percep criza civilizațională a Europei ca pe o amenințare directă la adresa valorilor fundamentale ale continentului.
„Ei văd că valorile civilizaționale ale Europei, democrația și piața liberă, sunt toate în pericol”, a adăugat Orbán, întărind ideea unei alinieri ideologice între Budapesta și Washington.
Austria este menționată în document ca un alt stat de interes, având un guvern de coaliție condus de conservatori, în timp ce Partidul Libertății, de extremă dreapta, a câștigat alegerile precedente și continuă să conducă în sondajele de opinie. Această evoluție politică este văzută de autorii strategiei americane ca o oportunitate de consolidare a relațiilor bilaterale.
Polonia, însă, reprezintă un caz mai complex. Deși este inclusă pe lista statelor cu potențial de colaborare intensificată, reacția de la Varșovia a fost una prudentă. Guvernul liberal condus de Donald Tusk este critic față de direcția sugerată de strategia americană, însă președintele Karol Nawrocki, conservator și aliat al partidului naționalist Lege și Justiție, are o relație solidă cu Donald Trump.
Viceprim-ministrul polonez și ministru al Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri că Polonia nu poate fi „detașată” de Uniunea Europeană, deoarece este parte integrantă a acesteia. Declarația a venit ca răspuns direct la întrebările legate de versiunea extinsă a strategiei SUA.
„Polonia nu poate fi detașată de Uniunea Europeană, pentru că este parte integrantă a acesteia”, a subliniat Kosiniak-Kamysz. În același timp, el a recunoscut că există dorința unor schimbări la nivelul Uniunii Europene.
„Dorim schimbări în Uniunea Europeană, dorim mai puțină birocrație, dorim mai multă securitate, dorim reguli mai clare și mai transparente”, a adăugat oficialul polonez, încercând să echilibreze apartenența la UE cu necesitatea reformelor interne.
Kosiniak-Kamysz a criticat, totodată, partea din strategia americană referitoare la relațiile cu Rusia, afirmând că aceasta ar putea dezamăgi mediul de afaceri și unii politicieni americani, deoarece este, în opinia sa, lipsită de realism.
„Pur și simplu nu este credibilă. Dar înțeleg că este scrisă în mare parte pentru uz intern și respectăm dreptul Statelor Unite de a-și conduce politica în modul în care au decis alegătorii de acolo”, a declarat viceprim-ministrul.
El a reiterat rolul Poloniei ca „legătură transatlantică” între Europa și Statele Unite și a subliniat importanța construirii unei arhitecturi solide de securitate europeană, în cooperare cu aliații occidentali.
În versiunea oficială a Strategiei de Securitate Națională, publicată săptămâna trecută, administrația Trump vorbește despre necesitatea „cultivării rezistenței” în Europa, avertizând că actualele politici europene subminează democrația. Documentul evidențiază prăpastia ideologică tot mai adâncă dintre Washington și aliații săi tradiționali de pe continent.
Europa este descrisă ca un spațiu în care declinul economic este eclipsat de un pericol mai profund, acela al dispariției civilizaționale. Administrația americană identifică o serie de probleme majore: rolul Uniunii Europene și al organismelor transnaționale în limitarea suveranității, politicile de migrație care transformă structura socială a continentului, cenzura libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice.
Documentul mai menționează scăderea drastică a natalității, pierderea identității naționale și diminuarea încrederii colective ca factori care ar contribui la vulnerabilitatea Europei. Toate aceste elemente sunt prezentate drept motive pentru care Statele Unite ar trebui să-și regândească profund relația cu Uniunea Europeană și să caute noi formule de influență și cooperare.
În ansamblu, versiunea extinsă a Strategiei de Securitate Națională a SUA dezvăluie o viziune mult mai confruntațională față de Europa decât cea exprimată public. Documentul sugerează nu doar o retragere treptată din rolul tradițional de garant al securității europene, ci și o implicare selectivă, bazată pe criterii ideologice, în politica internă a unor state membre ale Uniunii Europene.
