Ana Sasu
Într-o dimineață senină de primăvară, plimbându-te prin Parcul Tineretului din București, s-ar putea să fii surprins de zborul grațios și penajul vibrant al unei păsări exotice care nu ar părea să-și aibă locul aici. Micul Alexandru, un papagal originar din regiunile tropicale ale Africii Centrale și Asiei de Sud, a devenit o prezență obișnuită în parcurile bucureștene. Această pasăre, cunoscută pentru abilitatea sa de a imita sunete și cuvinte umane, a reușit să se adapteze și să supraviețuiască în condițiile climatice diferite ale României, creând o poveste captivantă a coabitării omului cu natura sălbatică urbană.
Povestea fascinantă a papagalului exotic care a cucerit parcurile din București
Prima observare a papagalului Micul Alexandru în București a avut loc în 2009. De atunci, aceste păsări au fost văzute din ce în ce mai des, stabilindu-se în principal în Parcul Tineretului și Parcul Sticlăriei. În prezent, cel puțin zece exemplare zboară liber în aceste două parcuri, oferind un spectacol inedit pentru bucureșteni.
Culoarea lor verde strălucitoare și comportamentul jucăuș le fac ușor de observat și de îndrăgit. Însă, adaptarea lor la un climat atât de diferit de cel natal ridică multe întrebări și stârnește curiozitatea atât a localnicilor, cât și a oamenilor de știință.
Un colț de paradis tropical în inima Bucureștiului
Specia este nativă în centrul Africii și sudul Asiei, însă a ajuns în România printr-o serie de eliberări accidentale sau intenționate. Micul Alexandru s-a aclimatizat surprinzător de bine în București, în ciuda iernilor reci care ar putea părea prohibitive pentru o specie tropicală. Potrivit biologului Dani Drăgan, membru al Societății Ornitologice Române, aceste păsări au demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare la condiții de temperatură scăzută, rezistând chiar și la -20 de grade Celsius pentru perioade scurte.
„În Bucureşti momentan sunt patru indivizi, iar în Iaşi sunt de asemenea trei-patru indivizi. Aceste păsări sunt constante, deci putem vorbi despre o populaţie constantă. În celelalte zone din România, în mare parte au fost, tot aşa, păsări scăpate, dar care nu au rămas în zona respectivă. Poate au rămas pentru o perioadă scurtă de timp, dar pe parcurs au dispărut”, a explicat Dani Drăgan, pentru AGERPRES, relatează Antena3 CNN.
„Condiţiile ecologice de la noi sunt complet diferite de condiţiile ecologice din arealul lor natural. Specia apare în mod natural în zona Subsahariană şi în India, dar s-a aclimatizat foarte bine. Condiţiile din România sunt asemănătoare celor din multe alte oraşe din Europa, unde specia o duce foarte bine. Rezistă şi pe timp de iarnă fără probleme, chiar şi la temperaturi de minus 10 grade. Într-un studiu a fost semnalată prezenţa unui individ la temperaturi de minus 20 de grade, timp de două săptămâni. De rezistat, rezistă; nu înseamnă neapărat că sunt cele mai bune condiţii, dar în Bucureşti a şi reuşit să se reproducă, în 2016 – 2017
Primele semnalări, în Europa, au fost în Londra, tocmai pentru că acolo existau colecţionari pasionaţi de păsări exotice. Un colecţionar, prin anii ’60 – ’70, a eliberat un grup mai mare de păsări; s-au adaptat, s-au înmulţit. Acum există deja 5.000 de indivizi şi reprezintă o problemă pentru multe alte specii autohtone. Cam aşa s-a întâmplat şi în celelalte oraşe. Este o specie de pasăre foarte comercializată”, a completat Drăgan.
Prezența papagalului Micul Alexandru în libertate a generat atât admirație, cât și îngrijorare. Deși sunt atrăgători și aduc un strop de exotism în peisajul urban, aceștia pot afecta biodiversitatea locală. Specia cuibărește în scorburi, competiționând direct cu alte păsări autohtone, precum pițigoii și țiclenii. Mai mult, papagalul este cunoscut pentru comportamentul său agresiv și teritorial, putând provoca conflicte cu alte specii.
„Momentan situaţia este sub control; este menţinută din punct de vedere natural. Nu a crescut populaţia, omul nu a intervenit în mod direct să limiteze în vreun fel populaţia. Prin voluntarii noştri încercăm să monitorizăm constant, tocmai ca să se poată interveni eficient atunci când e nevoie”, afirmă Dani Drăgan.
Viitorul papagalilor exotici în România
Specia a devenit un simbol al adaptabilității și al surprizelor pe care natura le poate oferi, chiar și în mediile urbane. În alte orașe europene, precum Londra, populațiile de Micul Alexandru au crescut considerabil, ajungând la peste 5.000 de indivizi, ceea ce a generat probleme ecologice și economice.
În București și alte orașe din România, monitorizarea atentă și studiile continue sunt esențiale pentru a asigura un echilibru între conservarea acestor păsări fascinante și protejarea ecosistemelor locale. Deși numărul lor rămâne relativ mic, prezența lor este un reminder constant al modului în care speciile exotice pot influența și modifica peisajul natural și urban.
Sursa foto: petmagazin.ro
