Pe 12 noiembrie 2024, vestea că Silviu Prigoană a decedat a șocat întreaga țară. Se pare că acesta s-ar fi înecat cu mâncare într-un restaurant din Bran, județul Brașov, deși există și suspiciuni că decesul ar fi fost cauzat de un infarct, având în vedere istoricul său medical. Această pierdere neașteptată a încheiat un capitol important din viața publică românească, lăsând în urmă o moștenire considerabilă în domeniul afacerilor și al mass-media.
Povestea vieții lui Silviu Prigoană
Silviu Prigoană a fost una dintre figurile emblematice ale mediului de afaceri și mass-media din România. Viața lui reprezintă o combinație de succes profesional, provocări și experiențe personale profunde, marcate de triumfuri, dar și de momente dificile. Cunoscut pentru parcursul său antreprenorial și implicarea politică, Prigoană a lăsat o moștenire puternică în ambele domenii, dar a fost, de asemenea, un om marcat de suferințe și frământări personale.
Originile și începuturile în afaceri
Născut pe 22 decembrie 1963, în Gherla, județul Cluj, Silviu Prigoană și-a început parcursul antreprenorial într-o perioadă de transformare economică majoră în România. A demonstrat un spirit de afaceri remarcabil, construind de la zero un adevărat imperiu. Prin perseverență și viziune antreprenorială, el a reușit să devină acționar majoritar la Rosal Grup, una dintre cele mai mari companii de salubritate din țară, lărgindu-și astfel influența în domeniul afacerilor.
În anii 2000, odată ce piața media din România a început să se dezvolte rapid, Prigoană și-a extins activitatea și în domeniul televiziunii, intuind potențialul enorm al acestei industrii. În 2001, a fondat Realitatea TV, post care a devenit rapid un pilon al știrilor și al analizelor de actualitate în România. Acest proiect ambițios a fost doar începutul; Prigoană a continuat să exploreze și alte nișe media prin înființarea unor posturi precum Etno TV și Taraf TV, dedicate muzicii tradiționale și manelelor, acoperind astfel segmente variate de public.
Implicarea în politică și dezvoltarea unui imperiu media
Silviu Prigoană a fost un pionier al televiziunii private din România, dezvoltând o varietate de posturi de televiziune care au inclus TV Sport, Meteo TV, Manele TV și Sigma TV. Fiecare dintre aceste proiecte a fost gândit pentru a adresa o anumită categorie de public, demonstrând atât creativitatea sa, cât și capacitatea de a identifica și răspunde nevoilor pieței. În anii 2000, Prigoană a extins și oferta de comunicații și televiziune prin investiții în Digital Cable Systems (DCS), unde deținea 10% din acțiuni, contribuind astfel la lansarea serviciului de televiziune direct to home (DTH) Max TV.
Pe lângă televiziune, Prigoană s-a implicat și în radiodifuziune și publicistică. A fost coproprietar al posturilor de radio Taifasuri FM, Manele FM și Jazz FM și deținea revista Taifasuri, iar până în 2006 a administrat publicația sportivă Fanatik. Această capacitate de a gestiona multiple inițiative a contribuit la profilul său de antreprenor media de succes, fiind perceput drept un vizionar care a influențat piața mass-media din România.
În plus față de realizările sale în mediul de afaceri și media, Prigoană a fost activ și în sfera politică. În 2008, el a obținut un mandat de deputat în Parlamentul României din partea Partidului Democrat Liberal (PDL), reprezentând Bucureștiul. Această experiență politică a adus notorietate suplimentară și a accentuat influența sa asupra societății românești.
Viața personală: Pierderi și momente dificile
Deși cariera sa a fost marcată de succes, viața personală a lui Silviu Prigoană a fost una plină de provocări și durere. Prima sa soție, Viorica, a murit în 1994, la vârsta de doar 30 de ani, lăsând în urma sa doi fii, Honorius și Silvius. Această pierdere a avut un impact profund asupra omului de afaceri, care a trebuit să preia atât rolul de tată, cât și pe cel de mamă pentru copiii săi, fiind obligat să navigheze printre responsabilitățile familiale și cele profesionale.
Ani mai târziu, Prigoană a avut o relație intens mediatizată și adesea dificilă cu Adriana Bahmuțeanu. Relația lor a fost marcată de multiple despărțiri și împăcări, fiind un subiect frecvent în presa mondenă. Împreună, cei doi au avut doi băieți, născuți în 2007 și 2010. Această relație tumultoasă a dezvăluit o latură vulnerabilă a lui Prigoană, un aspect al vieții sale pe care nu-l putea controla la fel de bine ca afacerile sale. Cu toate acestea, a încercat să fie un tată dedicat pentru copiii săi, în ciuda frământărilor personale și a atenției constante din partea mass-media.
Ultimii ani: Pensia și grija pentru sănătate
După o carieră intensă, în 2023, într-un podcast, Silviu Prigoană a dezvăluit că beneficia de o pensie de aproximativ 11.000 de euro pe lună, lucru care a provocat discuții și controverse, în special în contextul reformelor pensiilor din România. Această pensie semnificativă a fost percepută ca o recompensă pentru eforturile și contribuțiile sale financiare de-a lungul anilor. Prigoană a subliniat, de asemenea, importanța unui stil de viață sănătos, menționând că vizitează anual un cardiolog în Germania pentru a-și monitoriza starea de sănătate, având implantate stenturi pentru a-și menține inima în parametri optimi.
Moartea subită și moștenirea lăsată în urma sa
Pe 12 noiembrie 2024, vestea că Silviu Prigoană a decedat a șocat România. Omul de afaceri s-a stins la vârsta de 60 de ani într-un restaurant din Bran, județul Brașov, în circumstanțe nefericite. Conform relatărilor martorilor, Prigoană s-ar fi înecat cu mâncare, însă există și suspiciunea că un infarct ar fi contribuit la decesul său, având în vedere istoricul său de probleme cardiace. Această pierdere neașteptată a încheiat un capitol din viața publică românească, lăsând un gol semnificativ în rândul celor care l-au cunoscut și apreciat.
Moștenirea lui Silviu Prigoană este una complexă și cu impact puternic asupra mediului de afaceri și mass-media din România. Rămâne în memoria colectivă drept un pionier al televiziunii private și un vizionar care a contribuit la diversificarea pieței media autohtone.
Sursa foto: Arhivă