Vanatoru Andreea
Premierul a argumentat necesitatea modificării vârstei de pensionare printr-o serie de motive care țin atât de echitatea socială, cât și de sustenabilitatea bugetului public, dar și de îmbunătățirea calității serviciilor oferite de stat. Ilie Bolojan a explicat că, în contextul în care contribuțiile alocate din bugetul de stat pentru plata pensiilor sunt foarte ridicate, este necesară o regândire a actualului sistem, astfel încât acesta să devină mai echilibrat și mai corect față de toate categoriile profesionale.
Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare din 2026
Într-o intervenție în direct la Digi24, premierul a subliniat că vârsta de pensionare ar trebui să crească în toate domeniile de activitate, atrăgând atenția asupra existenței unor inechități sociale evidente. El a menționat în mod special sectoare precum Justiția și Ministerul Afacerilor Interne, unde, în prezent, angajații se pot pensiona la vârste considerabil mai mici comparativ cu alte categorii de salariați.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan, la DIGI24.
Pentru a-și susține punctul de vedere, Ilie Bolojan a oferit exemplul din zona Internelor, arătând că un polițist criminalist sau un ofițer de poliție judiciară atinge, de regulă, apogeul experienței profesionale în jurul vârstei de 50 de ani.
În aceste condiții, premierul a apreciat că o astfel de persoană ar putea să își continue activitatea încă aproximativ zece ani, fără dificultăți majore, contribuind astfel atât la eficiența instituțiilor, cât și la reducerea presiunii asupra sistemului public de pensii.
„ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul.
Reformele nu ar trebui amânate
„Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini.
Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a mai conchis premierul.
Ilie Bolojan a subliniat importanța orientării României către investiții strategice, cu un accent deosebit pe sectorul energetic, văzut ca un pilon esențial pentru dezvoltarea economică pe termen lung. Premierul a declarat sâmbătă că, odată finalizată reforma administrativă programată pentru luna ianuarie și după adoptarea bugetului de stat, prioritățile Guvernului trebuie să se îndrepte către stimularea investițiilor care pot genera creștere economică și predictibilitate.
România ar putea deveni un exportator de energie
În acest context, Ilie Bolojan a evidențiat potențialul României de a deveni un exportator de energie, arătând că investițiile în producția și infrastructura energetică nu doar că ar consolida securitatea energetică a țării, ci ar contribui și la stabilizarea economiei. Potrivit premierului, dezvoltarea acestui sector ar putea reduce dependențele externe, ar crea locuri de muncă și ar oferi un cadru mai solid pentru evoluția economică a României.
„Dacă închidem lunile ianuarie și februarie cu aceste măsuri care pregătesc bugetul și avem un buget stabil, din februarie trebuie să lucrăm pentru a crea condiții de dezvoltare, să ne finalizăm investițiile în energie, pentru că o miză importantă este să avem o energie mai ieftină și energie suficientă care poate fi produsă în România.
Terminarea centralei de la Iernut este un obiectiv important pe care trebuie să îl închidem anul acesta. Avem anul acesta cea mai mare investiție din forajele din Marea Neagră, pe care dacă o finalizăm în bună regulă, vom avea câteva miliarde de metri cubi de gaz suplimentar în 2027, care va face ca România să devină un exportator net de gaz și să gândim lucruri prin care acest gaz să fie valorificat în economia noastră.”, a afirmat Ilie Bolojan, la Digi 24.
Sursa foto: arhivă
