Miruna Purcel
Alegerile prezidențiale din România, în turul al doilea, atrag o participare tot mai crescută din partea electoratului. Până la ora 16, conform datelor oficiale furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, prezența la vot la nivel național a atins 50,12%, un prag simbolic care confirmă interesul ridicat al populației pentru scrutinul final. Din totalul de 17.988.218 cetățeni înscriși pe listele electorale permanente, au votat până la această oră 9.015.989 de persoane. Aceste date indică o mobilizare amplă, în creștere față de primul tur, iar estimările specialiștilor arată că până la închiderea urnelor ar putea fi depășit și pragul de 60% la nivel național, ceea ce ar reprezenta una dintre cele mai mari prezențe din ultimii ani.
Votul în mediul urban depășește 5,7 milioane de alegători
Una dintre observațiile importante ale turului al doilea al alegerilor prezidențiale este diferența clară între mediul urban și cel rural în ceea ce privește participarea la vot. Până la ora 16, în mediul urban au votat 5.776.465 de persoane, în timp ce 3.239.524 de voturi au fost înregistrate în localitățile rurale.
Această distribuție confirmă tendințele anterioare, în care zonele urbane se mobilizează mai repede, cu participare ridicată în primele ore ale zilei. În marile orașe, precum București, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara, secțiile de votare au fost constant frecventate, iar cozile s-au format mai ales în cartierele cu populație tânără sau studențească.
Pe de altă parte, și mediul rural își menține ritmul de participare. În multe comune din sudul și estul țării, mobilizarea alegătorilor este semnificativă, fiind impulsionată și de campaniile locale de informare sau de organizarea eficientă a transportului către secțiile de vot.
În unele județe din Moldova și Oltenia, participarea rurală depășește chiar media națională, fapt ce poate influența decisiv rezultatul alegerilor în regiunile respective.
Listele suplimentare reflectă mobilitatea electoratului
O componentă importantă a participării la vot în turul 2 este reprezentată de alegătorii care votează pe listele suplimentare. Până la ora 16, au fost înregistrați 2.453.738 de votanți pe liste suplimentare, un număr considerabil care arată o mobilitate crescută a populației.
Această cifră sugerează că mulți români s-au aflat în altă localitate decât cea de domiciliu în ziua votului. Fenomenul este des întâlnit în marile orașe universitare, unde studenții votează în centrele în care studiază, dar și în zonele turistice sau stațiunile montane, unde numeroși români își petrec weekendul.
Prezența ridicată pe listele suplimentare este relevantă și pentru că, de regulă, acest segment de electorat are comportamente de vot diferite față de cei care votează pe listele permanente. Sociologii consideră că acești votanți sunt mai tineri, mai activi și mai informați, iar opțiunile lor pot înclina balanța într-o competiție electorală foarte strânsă.
Acest tip de participare este, de asemenea, un semnal privind încrederea în sistemul electoral, mai ales că Autoritatea Electorală Permanentă a asigurat o bună organizare logistică și digitală pentru gestionarea listelor suplimentare.
Votul prin urnă mobilă rămâne constant față de primul tur
Un alt aspect semnificativ al prezenței la vot este utilizarea urnei mobile. Până la ora 16, 87.696 de persoane au votat prin această metodă, destinată alegătorilor care nu se pot deplasa din motive medicale, de vârstă sau afecțiuni temporare.
Numărul este aproape identic cu cel din primul tur, ceea ce sugerează că interesul pentru participare se menține ridicat și în rândul celor mai vulnerabili membri ai comunității. În spitale, centre pentru vârstnici, dar și în cazurile unor persoane aflate în izolare la domiciliu, autoritățile au asigurat urne mobile pentru ca dreptul de vot să poată fi exercitat.
Procesul a fost monitorizat atât de membrii birourilor electorale, cât și de observatori independenți, pentru a garanta legalitatea votului. În județele cu populație îmbătrânită, precum Teleorman, Olt sau Botoșani, cererile pentru urnă mobilă au crescut față de anii anteriori, semn că segmentul seniorilor este tot mai conștient de impactul pe care îl poate avea votul lor asupra viitorului țării.
