Georgescu Dragos
Planul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR, susținut și de Grupul parlamentar al minorităților naționale, pentru perioada 2025–2028 include un set amplu de reforme menite să reducă cheltuielile publice, să eficientizeze administrația și să crească încasările bugetare. Documentul obținut de Antena 3 CNN scoate la iveală măsuri ce vor avea impact direct asupra angajaților din sectorul public, pensionarilor cu venituri mari, dar și asupra mediului de afaceri.
Programul de măsuri pregătite de Ilie Bolojan și coaliția guvernamentală. Ce impozite se măresc
Coaliția de guvernare anunță un nou model economic bazat pe „corecție bugetară onestă” și o reformă amplă a aparatului administrativ central.
Reducerea cheltuielilor bugetare devine prioritate
Guvernul anunță că principala prioritate o constituie scăderea deficitului bugetar printr-un pachet coerent de măsuri menite să limiteze risipa și să eficientizeze funcționarea instituțiilor. Documentul specifică faptul că reducerea cheltuielilor se va face în mod echitabil, sub principiul: „Toată lumea plătește”.
Acest principiu va fi aplicat atât în zona administrației, cât și în cea fiscală. Măsurile anunțate vin pe fondul angajamentelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a nevoii de a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung.
Reduceri masive de personal în administrația centrală
Una dintre cele mai importante reforme anunțate vizează restructurarea administrației centrale. Guvernul are în vedere fuziuni, comasări și chiar desființări de instituții, alături de reducerea personalului cu cel puțin 20%.
Este pentru prima dată când un program de guvernare prevede explicit o astfel de măsură de restructurare în sectorul public.
Mai mult, se anunță eliminarea sporurilor considerate „aberante”, introducerea unei grile unice de salarizare și aplicarea unor criterii clare de performanță.
Evaluarea activității ministerelor și a agențiilor va deveni un proces periodic și obligatoriu.
Noi reguli pentru instituțiile autofinanțate
O altă direcție de acțiune vizează modificarea legislației care reglementează autoritățile autofinanțate, precum ANCOM sau ASF.
Guvernul dorește plafonarea salariilor în aceste structuri și reducerea personalului de suport. Aceste măsuri au rolul de a limita discrepanțele salariale dintre instituțiile bugetare clasice și cele autofinanțate, unde în prezent se practică grile salariale mult mai generoase.
Contracte pe bază de performanță pentru toți angajații din sistemul public
Programul de guvernare prevede și profesionalizarea serviciului public.
Funcționarii publici, dar și personalul contractual vor încheia contracte în care vor fi incluși indicatori clari de performanță.
În cazul în care aceștia nu își îndeplinesc sarcinile conform așteptărilor, vor putea fi concediați.
Este o schimbare majoră de paradigmă în ceea ce privește statutul funcționarului public în România, obișnuit până acum cu o protecție ridicată a locului de muncă.
Impozitarea pensiilor mari și noi reguli pentru CASS
Pe partea de venituri, Guvernul anunță măsuri fiscale cu un impact considerabil.
Conform documentului, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) va fi aplicată și pensiilor care depășesc pragul de 4.000 de lei.
Această măsură are ca scop echilibrarea contribuțiilor la sistemul de sănătate, având în vedere presiunea crescută asupra bugetului în acest domeniu.
Practic, pensionarii care primesc pensii mai mari de 4.000 de lei vor trebui să contribuie la bugetul de sănătate, în condiții similare cu alte categorii de contribuabili.
Impozite mai mari pe dividende și pe profit
Un alt punct important este creșterea impozitului pe dividende și pe profit la 16%.
Această majorare are drept scop alinierea fiscalității din România la standardele europene și asigurarea unui nivel mai ridicat de venituri bugetare.
Totodată, se are în vedere și o ajustare a impozitului pe proprietate, care va fi corelat cu prețurile din piața imobiliară.
Această măsură va avea impact asupra proprietarilor de imobile cu valoare ridicată și este necesară, potrivit Guvernului, pentru a atinge obiectivele stabilite prin PNRR.
Reformă și în educație: normă didactică realistă și burse în funcție de performanță
Educația nu rămâne în afara valului de reforme.
Guvernul propune o normă didactică „realistă”, corelată cu performanța profesorului.
Astfel, dascălii vor avea obligația de a atinge anumite obiective clare, iar remunerația și volumul de muncă vor fi adaptate în funcție de rezultate.
În plus, sistemul de burse urmează să fie regândit complet.
Bursele vor fi acordate în funcție de performanță, nu doar de criterii sociale sau geografice.
Este o schimbare de optică menită să încurajeze excelența în educație.
Reorganizare instituțională și prioritizarea investițiilor
Pentru a atinge obiectivele bugetare și de eficiență, investițiile publice vor fi atent evaluate și prioritizate.
Nu vor mai fi alocate fonduri pentru proiecte care nu aduc plusvaloare sau care au impact economic scăzut.
Fiecare minister va fi responsabil de justificarea proiectelor propuse și de eficiența implementării acestora.
De asemenea, reformele administrative vor include reorganizarea instituțiilor în funcție de utilitatea lor și de capacitatea de a răspunde nevoilor cetățenilor.
Proces amplu de evaluare pentru toate structurile publice
Un alt element cheie este introducerea unui sistem permanent de evaluare a performanței instituțiilor statului.
Fiecare minister, agenție, autoritate sau instituție publică va fi analizată periodic în funcție de rezultate, costuri, raportul eficiență-impact și gradul de transparență.
Evaluările vor avea un caracter public, iar rezultatele pot duce la restructurări sau schimbări în conducere.
Această măsură are scopul de a reduce birocrația, de a elimina structurile inutile și de a asigura un stat funcțional și eficient.
Plafonarea veniturilor și eliminarea privilegiilor
Guvernul anunță că intenționează să plafoneze veniturile în întreg sistemul public, inclusiv în autoritățile cu regim special.
Vor fi eliminate indemnizațiile și sporurile nejustificate, iar toate categoriile de personal vor fi supuse acelorași reguli de salarizare.
În plus, se vor elimina diferențele de salarizare nejustificate dintre structuri similare.
Un exemplu concret în acest sens este propunerea de a limita beneficiile acordate în agențiile aflate în subordinea Guvernului, acolo unde s-au înregistrat în trecut venituri salariale foarte mari.
Justificarea măsurilor: obiectivele PNRR și sustenabilitatea bugetară
Toate aceste măsuri vin ca urmare a angajamentelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Guvernul consideră că este imperativă atingerea jaloanelor din PNRR pentru a continua să primească tranșele de bani europeni.
Totodată, aceste reforme sunt văzute drept fundamentale pentru a asigura sustenabilitatea bugetară a țării și o guvernare responsabilă.
Concedieri acolo unde nu există performanță
Un mesaj ferm transmis în documentul programatic este că angajații care nu performează vor fi concediați.
Sistemul public va funcționa după reguli de eficiență și responsabilitate, nu după criterii de vechime sau apartenență politică.
Este un demers radical care vizează profesionalizarea completă a administrației românești.
Programul de guvernare
1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizare, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
2. Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
3. Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
4. Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea in
5. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);
6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;
7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
8. Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
9. Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.);
10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);
11. Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
13. Analiză excepțiilor fiscale și corectarea acestora;
14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;
15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
16. Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).
17. Ajustări de taxe
a. Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
b. Creștere accize cu 10%;
c. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
d. Creștere impozit pe dividende și profit la 16%
e. Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)
f. Taxare Ecologică (jalon PNRR)
g. Creștere valorii pentru taxa de rovignetă
Reducere perioadei de șomaj
Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;
Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;
Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate;
Obiective strategice pe plan intern
Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării.
Economie, antreprenoriat și turism
Guvernanță corporativă companii de stat
A. Audit extern obligatoriu + rating de performanță
1. Toate companiile cu pierderi mai mult de 2 ani trebuie auditate extern.
2. Se introduce un sistem de rating (A–E) privind performanță operațională.
3. Rezultatul determină: păstrare, redresare, lichidare, PPP sau listare parțială.
4. Plafonarea indemnizațiilor brute și eliminarea indemnizațiilor variabile aprobate prin AGA;
5. Publicarea transparentă a contractelor colective de muncă;
6. Oprirea celui de-al 13-lea, al 14-lea salariu și alte bonusuri și prime nejustificate de performanță;
7. Oprirea capitalizării companiilor cu datorii și pe pierderi;
8. Listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice;
