Loredana Ionescu
În urma unei conversații telefonice între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, liderii celor două mari puteri au convenit să facă primul pas spre un armistițiu în războiul din Ucraina. Discuția a fost descrisă drept „pozitivă” și a marcat un moment semnificativ în eforturile de stabilizare a regiunii și de îmbunătățire a relațiilor bilaterale între Statele Unite și Rusia.
Putin și Trump au convenit primul pas al armistițiului
În cadrul întâlnirii telefonice, Putin a exprimat disponibilitatea de a face concesii semnificative, dar a impus și condiții clare pentru oprirea conflictului. Principala cerință a liderului rus a fost ca NATO să înceteze orice formă de susținere militară pentru Ucraina, incluzând furnizarea de arme și informații. De asemenea, Putin a solicitat ca Ucraina să oprească mobilizarea forțată și să pună capăt înarmării, subliniind că acest armistițiu ar trebui să fie condiționat de aceste măsuri esențiale pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.
Trump, în schimb, a confirmat angajamentul său pentru o pace durabilă, subliniind importanța stabilirii unor relații mai bune între cele două națiuni. Președintele american a reiterat faptul că resursele și viețile pierdute în acest conflict ar putea fi utilizate mai eficient în scopuri constructive pentru popoarele celor două țări.
Condiția Rusiei care zguduie NATO
Un alt punct semnificativ al discuției a fost acordul privind un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Conform Kremlinului, urmează să fie eliberați 175 de prizonieri ruși în schimbul altor 175 de prizonieri ucraineni. În plus, ca un gest de bunăvoință, Rusia a anunțat că va elibera 23 de soldați ucraineni grav răniți, aflați sub tratament în instituții medicale rusești.
De asemenea, Putin a dat ordin armatei ruse să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, iar Trump a propus o oprire reciprocă a loviturilor asupra acestor instalații pentru o perioadă de 30 de zile. Aceasta reprezintă un prim pas concret pentru reducerea escaladării conflictului și pentru protejarea infrastructurii vitale a Ucrainei.
„Ucraina trebuie să oprească mobilizarea și înarmarea, în schimbul armistițiului”, iar NATO să nu mai ajute militar deloc guvernul de la Kiev.
Un alt subiect important al discuției a fost siguranța navigației în Marea Neagră. Trump și Putin au convenit să înceapă negocierile pentru crearea unui armistițiu maritim, care să asigure o navigație sigură și fără incidente în această zonă strategică. Aceasta reprezintă o deschidere semnificativă pentru cooperare între cele două țări, având în vedere importanța regiunii pentru comerțul internațional și securitatea globală.
Liderii celor două puteri și-au exprimat intenția de a coopera nu doar pe tema Ucrainei, ci și pe alte fronturi internaționale. Discuțiile s-au extins la situația din Orientul Mijlociu și la eforturile comune de prevenire a proliferării armelor nucleare. Trump și Putin au convenit că stabilizarea regiunilor de criză și evitarea viitoarelor conflicte este de importanță crucială, iar colaborarea în domeniul securității globale va contribui la crearea unui climat mai favorabil pentru negocieri de pace.
O temă recurentă în cadrul discuțiilor a fost restaurarea relațiilor bilaterale dintre Statele Unite și Rusia. Trump și Putin au subliniat importanța unui dialog continuu pentru asigurarea unui climat de securitate și stabilitate globală. De asemenea, au abordat posibile acorduri economice și au discutat despre colaborarea în domeniul energiei și al comerțului. În plus, Trump a susținut inițiativa lui Putin de a organiza meciuri de hochei între jucători din NHL și KHL, un simbol al deschiderii spre cooperare culturală și sportivă.
Comunicatul integral al Casei Albe
„Astăzi, președintele Trump și președintele Putin au vorbit despre nevoia unei păci și a unui armistițiu în războiul din Ucraina. Ambii lideri au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă. Au subliniat, de asemenea, nevoia unor relațiile bilaterale îmbunătățite între Statele Unite și Rusia. Sângele și resursele pe care și Ucraina și Rusia le consumă în acest război ar putea fi consumate mai bine pentru nevoile popoarelor lor.
Conflictul nu ar fi trebuit să înceapă niciodată și ar fi trebuit să se încheie cu mult timp în urmă cu eforturi de pace sincere și de bunăcredință. Liderii s-au pus de acord că mișcarea pentru pace va începe cu un armistițiu pe energie și infrastructură, dar și cu negocieri tehnice pentru implementare unui armistițiu maritim la Marea Neagră, un armistițiu general și o pace permanentă. Aceste negocieri vor începe imediat în Orientul Mijlociu.
Liderii au vorbit, în mare, despre Orientul Mijlociu ca regiune de potențială cooperare pentru a preveni viitoare conflicte. Au mai discutat despre nevoia de a opri proliferarea armelor strategice și despre posibilitatea angajării și cu alți actori pentru a sigura o aplicare cât mai largă a principiilor. Cei doi lideri au împărtășit perspectiva că Iranul n-ar trebui să fie niciodată într-o poziție de a distruge Israelul.
Cei doi lideri au fost de acord că o viitoare relație bilaterală îmbunătățită între Statele Unite și Rusia are mari beneficii și avantaje. Acest lucru include acorduri economice și stabilitate geopolitică atunci când pacea va fi fost obținută”.
Comunicatul integral al Kremlinului
„Liderii au continuat un schimb de opinii detaliat şi sincer cu privire la situaţia legată de Ucraina. Vladimir Putin şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Donald Trump pentru efortul său de a promova obiectivul nobil de a pune capăt ostilităţilor şi pierderilor umane.
Reafirmându-şi angajamentul fundamental faţă de o soluţionare paşnică a conflictului, preşedintele rus a declarat că este gata să colaboreze cu partenerii săi americani în vederea unei examinări aprofundate a posibilelor modalităţi de soluţionare, care ar trebui să fie cuprinzătoare, durabilă şi pe termen lung. Şi, desigur, să ţină cont de necesitatea necondiţionată de a elimina cauzele profunde ale crizei şi de interesele legitime de securitate ale Rusiei.
În contextul iniţiativei preşedintelui Statelor Unite ale Americii de a introduce o încetare a focului de 30 de zile, partea rusă a subliniat o serie de puncte esenţiale privind controlul efectiv asupra unei eventuale încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact, necesitatea de a stopa mobilizarea forţată în Ucraina şi reînarmarea forţelor armate ucrainene. De asemenea, au fost remarcate riscurile grave asociate cu lipsa de angajament din partea regimului de la Kiev (titulatura pe care o folosește Rusia pentru a se referi la guvernul ucrainean – n. red.), care a sabotat şi a încălcat deja în mod repetat acordurile încheiate. A fost atrasă atenţia asupra crimelor teroriste barbare comise de militanţii ucraineni împotriva populaţiei civile din regiunea Kursk.
S-a subliniat că principala condiţie pentru a preveni escaladarea conflictului şi pentru a acţiona în vederea soluţionării acestuia prin mijloace politice şi diplomatice ar trebui să fie încetarea completă a asistenţei militare străine şi a furnizării de informaţii către Ucraina.
În legătură cu apelul recent al lui Donald Trump de a salva vieţile militarilor ucraineni încercuiţi în regiunea Kursk, Vladimir Putin a confirmat că partea rusă este pregătită să se lase ghidată de considerente umanitare şi, în caz de predare, garantează viaţa şi tratamentul demn al soldaţilor AFU (armata ucraineană – n. red.), în conformitate cu legile ruse şi cu normele de drept internaţional.
În timpul conversaţiei, Donald Trump a înaintat o propunere privind refuzul reciproc al părţilor din conflict de a lovi instalaţiile infrastructurii energetice timp de 30 de zile. Vladimir Putin a reacţionat pozitiv la această iniţiativă şi a dat imediat armatei ruse o comandă corespunzătoare.
De asemenea, preşedintele rus a reacţionat constructiv la ideea lui Donald Trump de a pune în aplicare o iniţiativă bine cunoscută privind siguranţa navigaţiei în Marea Neagră. S-a convenit începerea negocierilor pentru elaborarea ulterioară a detaliilor specifice ale unui astfel de acord.
Vladimir Putin a declarat că pe 19 martie părţile rusă şi ucraineană vor face schimb de prizonieri – 175 la 175 de persoane. În plus, 23 de militari ucraineni grav răniţi care se află sub tratament în instituţii medicale ruseşti vor fi predaţi ca gest de bunăvoinţă.
Liderii şi-au reafirmat intenţia de a continua eforturile pentru a ajunge la o soluţionare bilaterală a problemei ucrainene, inclusiv luând în considerare propunerile preşedintelui SUA menţionate mai sus. Grupuri de experţi ruşi şi americani sunt în curs de constituire în acest scop.
Vladimir Putin şi Donald Trump au abordat şi alte chestiuni de pe agenda internaţională, inclusiv situaţia din Orientul Mijlociu şi din regiunea Mării Roşii. Vor fi depuse eforturi comune pentru stabilizarea situaţiei în punctele de criză, stabilirea unei cooperări în domeniul neproliferării nucleare şi al securităţii globale. Acest lucru, la rândul său, va contribui la îmbunătăţirea atmosferei generale a relaţiilor ruso-americane. Un exemplu pozitiv este votul de solidaritate în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la rezoluţia privind conflictul ucrainean.
A fost exprimat un interes reciproc pentru normalizarea relaţiilor bilaterale în lumina responsabilităţii speciale a Rusiei şi a Statelor Unite pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în lume. În acest context, a fost luată în considerare o gamă largă de domenii în care ţările noastre ar putea stabili o cooperare. Au fost discutate o serie de idei, care merg în direcţia dezvoltării în viitor a unei cooperări reciproc avantajoase în sectorul economiei şi energiei.
Donald Trump a susţinut ideea lui Vladimir Putin de a organiza meciuri de hochei în Statele Unite şi Rusia între jucători ruşi şi americani care joacă în NHL şi KHL.
Preşedinţii au convenit să rămână în contact cu privire la toate chestiunile abordate”.
Sursa foto: Arhivă
