Georgescu Dragos
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are programată pentru joi, 18 decembrie, o discuție importantă privind încetarea detașării judecătorului Bogdan Mateescu la Ministerul Justiției, unde acesta ocupă în prezent funcția de secretar general. Subiectul apare pe agenda CSM într-un context delicat, marcat de tensiuni vechi din sistemul judiciar, de relații de influență și de un parcurs profesional intens discutat în ultimii ani.
Demisie importantă la Ministerul Justiției. Un apropiat al Liei Savonea pleacă din funcție
Bogdan Mateescu, considerat un apropiat al Liei Savonea, și-ar fi exprimat dorința de a părăsi funcția de secretar general al Ministerului Justiției, poziție în care a fost detașat în luna ianuarie 2025. Informația a fost publicată de G4Media.ro, care notează că solicitarea de încetare a detașării vine la mai puțin de un an de la numirea sa într-una dintre cele mai importante funcții administrative din minister.
Numirea lui Bogdan Mateescu ca secretar general al Ministerului Justiției a avut loc după plecarea lui Claudiu Teodorescu, personaj perceput în spațiul public drept un apropiat al fostului premier Victor Ponta. Schimbarea a fost interpretată, la momentul respectiv, ca o reașezare a influențelor din interiorul ministerului, într-un context politic și instituțional sensibil, în care justiția a fost constant sub presiunea disputelor dintre diverse tabere.
Un element esențial în această numire este faptul că Bogdan Mateescu nu a fost obligat să demisioneze din magistratură. El a ajuns în funcția de secretar general prin detașare, o procedură care îi permite să își păstreze statutul de judecător, chiar dacă ocupă temporar o funcție administrativă în afara instanței. Această formulă a fost folosită frecvent în ultimii ani pentru a permite magistraților să ocupe poziții cheie în Ministerul Justiției fără a-și pierde cariera din sistemul judiciar.
Detașarea lui Mateescu la Ministerul Justiției a venit într-un moment particular. Cu puțin timp înainte, Parchetul General clasase un dosar care îi viza pe judecătorul Bogdan Mateescu și pe tatăl său. Acesta din urmă este o figură cunoscută în plan local, fiind reales primar al orașului Băile Govora din partea PSD, după ce anterior migrase de la PNL. Clasarea dosarului a eliminat un obstacol major din parcursul profesional al judecătorului, permițându-i să accepte fără probleme detașarea în cadrul ministerului.
De-a lungul timpului, numele lui Bogdan Mateescu a fost asociat frecvent cu diverse scenarii de promovare în structurile de vârf ale sistemului judiciar și administrativ. În 2023, acesta a fost luat în calcul de PNL pentru funcția de ministru al Justiției, informație care a circulat intens în mediul politic și juridic, chiar dacă nu s-a concretizat într-o nominalizare oficială. Simplul fapt că a fost considerat pentru o astfel de poziție a alimentat percepția că Mateescu se bucură de susținere în cercuri influente.
Cine este Bogdan Mateescu
Parcursul său profesional din ultimii ani a fost unul rapid și controversat. În 2024, înainte de a ajunge secretar general la Ministerul Justiției, Bogdan Mateescu a renunțat la funcția de președinte al Tribunalului Vâlcea. Decizia a surprins o parte a sistemului judiciar, având în vedere că poziția de președinte de tribunal este una dintre cele mai importante funcții de conducere la nivel local. În locul acesteia, Mateescu a optat pentru un post de inspector în cadrul Inspecției Judiciare.
Această mutare a fost interpretată de unii ca un pas strategic. Funcția de inspector la Inspecția Judiciară oferă vizibilitate și influență la nivel național, fiind implicată direct în verificarea activității magistraților și în declanșarea procedurilor disciplinare. Chiar dacă poziția nu are aceeași expunere publică precum cea de președinte de tribunal, ea poate deschide alte uși în sistem.
Situația actuală este cu atât mai complexă cu cât Bogdan Mateescu se află, practic, în mai multe „zone” ale sistemului judiciar simultan. Pe de o parte, este detașat la Ministerul Justiției ca secretar general. Pe de altă parte, el blochează un post la Inspecția Judiciară, funcție pe care a ocupat-o anterior detașării. În același timp, judecătorul participă la un concurs organizat de CSM pentru un nou mandat de președinte al Tribunalului Vâlcea, funcția pe care a părăsit-o în 2024.
Această suprapunere de situații administrative ridică semne de întrebare în interiorul sistemului judiciar. Practic, Mateescu ocupă sau blochează mai multe poziții-cheie, fără a fi clar care va fi direcția sa profesională pe termen mediu. Discuția din Secția pentru judecători a CSM privind încetarea detașării la Ministerul Justiției este văzută, în acest context, ca un posibil prim pas către o reconfigurare a traseului său.
Apropierea lui Bogdan Mateescu de Lia Savonea este un alt element care alimentează controversele. Lia Savonea, una dintre cele mai influente figuri din magistratură în ultimii ani, a fost asociată cu decizii și poziționări care au divizat profund sistemul judiciar. Relația profesională dintre cei doi a fost frecvent invocată în analizele privind numirile și promovările din justiție, chiar dacă aceasta nu a fost niciodată formalizată sau recunoscută oficial.
În acest context, eventuala plecare a lui Mateescu din funcția de secretar general al Ministerului Justiției ar putea avea implicații mai largi. Funcția de secretar general este una esențială pentru buna funcționare a ministerului, având atribuții administrative majore și un rol central în coordonarea aparatului intern. Schimbarea ocupantului acestui post poate influența ritmul și direcția deciziilor administrative, mai ales într-o perioadă în care Ministerul Justiției se confruntă cu presiuni legate de reforme, bugete și relația cu sistemul judiciar.
Faptul că detașarea lui Bogdan Mateescu a fost realizată fără o demisie din magistratură a fost, încă de la început, un subiect sensibil. Criticii acestui tip de numiri susțin că ele creează situații ambigue, în care magistrați activi ajung să ocupe funcții politice sau administrative, fără a-și asuma pe deplin ieșirea din sistem. Susținătorii, în schimb, argumentează că experiența magistraților este necesară în Ministerul Justiției și că detașarea este un instrument legal și util.
În cazul lui Mateescu, această dezbatere este amplificată de numărul mare de funcții și poziții în care a fost implicat într-un interval relativ scurt. De la președinte de tribunal, la inspector judiciar, apoi secretar general al Ministerului Justiției și, în paralel, candidat pentru o nouă funcție de conducere, traseul său ridică întrebări legate de stabilitatea și coerența carierei sale profesionale.
Discuția programată în Secția pentru judecători a CSM nu va avea doar un caracter tehnic. Ea va fi urmărită atent atât din interiorul sistemului judiciar, cât și din afara lui, pentru că poate oferi indicii despre echilibrul de forțe din CSM și despre modul în care sunt gestionate detașările magistraților în funcții-cheie. Decizia privind încetarea sau menținerea detașării va transmite un semnal clar cu privire la direcția în care se îndreaptă cariera lui Bogdan Mateescu.
La 44 de ani, judecătorul se află într-un moment decisiv. Oricare va fi hotărârea CSM, aceasta va influența nu doar parcursul său personal, ci și percepția publică asupra modului în care sunt ocupate funcțiile de conducere în justiție. Cazul Mateescu rămâne, astfel, un exemplu relevant pentru tensiunile și ambiguitățile care persistă în sistemul judiciar românesc, unde granița dintre cariera de magistrat și funcțiile administrative sau politice continuă să fie intens disputată.
