Georgescu Dragos
Președintele Comisiei de apărare din Camera Deputaților, Mihai Weber, a oferit clarificări importante după ședința comisiilor parlamentare, în care a fost analizată activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și raportul aferent anului 2024. Declarațiile sale au readus în atenția publică subiectul sensibil al influențelor externe asupra proceselor electorale din România, confirmând oficial că au existat imixtiuni ale unor actori statali și non-statali care au favorizat un candidat.
Raportul CSAT privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost prezentat în Parlament. Ce s-a întâmplat, de fapt, atunci
Potrivit lui Mihai Weber, informațiile prezentate în cadrul ședinței au fost structurate în două mari categorii: date neclasificate, care pot fi comunicate public, și informații clasificate, care rămân protejate din rațiuni de securitate națională. Oficialul a subliniat că ceea ce s-a comunicat în zona publică nu reprezintă o noutate absolută, ci reconfirmă concluzii formulate și la finalul anului 2024, în urma unor evaluări realizate la nivelul instituțiilor de securitate.
„S-a răspuns exact în zona informațiilor neclasificate. S-a spus exact că a fost o imixtiune a unor actori statali și non-statali, lucru care s-a mai spus și la sfârșitul anului 2024”, a declarat Mihai Weber, explicând că restul detaliilor fac parte dintr-un raport al CSAT care conține atât elemente publice, cât și anexe clasificate.
Raportul CSAT analizat de comisiile parlamentare are un volum considerabil, însumând 68 de pagini, și acoperă activitatea Consiliului pe parcursul întregului an 2024. Potrivit președintelui Comisiei de apărare, documentul include o serie de concluzii și evaluări privind climatul de securitate, riscurile identificate și măsurile adoptate pentru protejarea intereselor naționale.
Mihai Weber a explicat că, deși au fost oferite răspunsuri la toate întrebările formulate de parlamentari, nu toate informațiile pot fi făcute publice. „Sigur, s-au luat în calcul toate aspectele, s-a răspuns la întrebările respective, dar anumite răspunsuri au fost în zona informațiilor clasificate”, a precizat acesta. El a adăugat că este posibil ca anumite elemente ale ședinței să fie desecretizate ulterior, în funcție de deciziile luate la nivelul instituțiilor abilitate.
În acest context, Mihai Weber a amintit că și în trecut au existat situații similare, în care doar anumite părți ale discuțiilor sau ale rapoartelor au fost declasificate. „Bănuiesc că va fi desecretizată ședința, dacă președintele a promis. Eu știu că și atunci au fost desecretizate doar anumite elemente”, a spus acesta, subliniind că practica declasificării parțiale este una obișnuită în domeniul securității naționale.
Un punct central al declarațiilor sale l-a reprezentat reconfirmarea existenței unor influențe externe în alegerile din România. „Revin și spun că a existat o imixtiune a unor actori statali și non-statali în alegerile din România, favorizând un candidat. S-a spus atunci cu subiect și predicat, au fost acele informații care s-au declasificat”, a afirmat președintele Comisiei de apărare. Această precizare consolidează poziția oficială exprimată anterior de autorități și indică faptul că subiectul rămâne unul de interes major pentru instituțiile statului.
Potrivit lui Mihai Weber, concluziile ședinței comisiilor parlamentare nu se limitează doar la aspectele legate de influențele electorale. Analiza a fost mult mai amplă și a vizat întreaga activitate a CSAT pe parcursul anului trecut. În urma discuțiilor, urmează să fie întocmit un raport care va fi prezentat în plenul reunit al Parlamentului.
„Au fost mai multe aspecte. Sigur, a fost prezentată activitatea CSAT. (…) Raportul urmează să ajungă în plenul reunit”, a explicat Mihai Weber. Acest demers parlamentar are rolul de a asigura transparența instituțională și de a permite aleșilor să analizeze modul în care au fost gestionate riscurile de securitate la nivel național.
Întrebat care sunt elementele de noutate aduse de raportul CSAT față de documentele anterioare, Mihai Weber a indicat, în primul rând, consolidarea garanțiilor de securitate ale României. El a subliniat că mediul de securitate este într-o continuă schimbare, iar strategiile și măsurile adoptate trebuie adaptate constant la noile realități.
„În primul rând, sunt acele garanții de securitate pe care România le are și care au fost, sigur, prin hotărâri, îmbunătățite, pentru că climatul de securitate este într-o continuă mișcare”, a declarat acesta. Oficialul a accentuat importanța consolidării rolului României ca partener de încredere pe Flancul Estic al NATO, într-un context regional marcat de instabilitate și provocări multiple.
Mihai Weber a explicat că raportul CSAT analizează mai multe aspecte legate de acest rol strategic, de la cooperarea cu aliații până la capacitatea de reacție a instituțiilor naționale. „Până la urmă, ne interesează ca siguranța și securitatea României și ca consolidarea profilului ca partener pe Flancul Estic al NATO să fie din ce în ce mai accentuate”, a spus el.
România, membru NATO
Un alt punct esențial subliniat de președintele Comisiei de apărare este importanța apartenenței României la NATO și la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, aceste două structuri oferă cele mai solide garanții de securitate de care țara noastră a beneficiat vreodată. „Trebuie să înțelegem că apartenența la NATO, apartenența la Uniunea Europeană ne oferă cele mai înalte garanții de securitate pe care România le-a avut. Și trebuie perfecționate continuu, an de an”, a declarat Mihai Weber.
Această afirmație reflectă o poziție constantă a autorităților române, care consideră integrarea euro-atlantică drept pilonul principal al securității naționale. În același timp, Weber a subliniat că aceste garanții nu sunt statice și necesită un proces continuu de adaptare și modernizare.
Discuțiile din cadrul comisiilor parlamentare au atins și subiectul Strategiei de apărare a României. Mihai Weber a precizat că a existat un schimb de opinii privind necesitatea îmbunătățirii acestei strategii, în contextul noilor abordări adoptate de partenerii strategici ai României, în special de Statele Unite.
„Am avut și acea Strategie de apărare pentru România. Am văzut că și Statele Unite au venit acum cu o nouă abordare, cu o nouă strategie”, a explicat el. Potrivit oficialului, una dintre temele discutate a fost tocmai adaptarea strategiei naționale la evoluțiile recente din mediul internațional și la documentele strategice publicate de partenerul strategic american.
Mihai Weber a subliniat că această ajustare este firească și necesară. „Asta a fost și una dintre discuțiile avute în cadrul Comisiilor comune – de a îmbunătăți și strategia noastră, strategia noastră națională, în funcție de strategia pe care partenerul strategic a publicat-o după ce noi am aprobat strategia națională”, a spus acesta.
În ceea ce privește raportul CSAT legat de anularea alegerilor prezidențiale, Mihai Weber a făcut o distincție clară între subiectele discutate. El a precizat că documentul care va fi prezentat în Parlament nu vizează desecretizarea ședinței care a dus la anularea alegerilor, ci analiza activității generale a CSAT pe parcursul anului 2024.
Această clarificare este importantă, întrucât în spațiul public au apărut confuzii privind natura raportului și a discuțiilor parlamentare. Potrivit lui Mihai Weber, raportul CSAT conține evaluări ample, unele cu caracter public, altele cu caracter clasificat, și are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra modului în care au fost gestionate provocările de securitate.
Prezentarea raportului în Parlament este văzută ca un exercițiu de responsabilitate democratică, care permite aleșilor să își exercite rolul de control asupra instituțiilor din domeniul securității naționale. În același timp, limitările privind accesul la informații clasificate sunt menținute pentru a proteja interesele strategice ale României.
În concluzie, declarațiile lui Mihai Weber confirmă oficial existența unor imixtiuni externe în procesul electoral, reafirmă importanța garanțiilor de securitate oferite de NATO și UE și subliniază necesitatea adaptării continue a strategiilor naționale la un mediu de securitate aflat într-o permanentă schimbare. Raportul CSAT pe anul 2024, care urmează să fie prezentat în plenul reunit al Parlamentului, se anunță a fi un document-cheie pentru înțelegerea provocărilor și direcțiilor de acțiune ale României în domeniul apărării și securității naționale.
