Laciu Andreea
ROBOR este unul dintre cei mai importanți indicatori financiari din România, având un impact direct asupra ratelor plătite de milioane de români care au contractat credite în lei.
În ultimele zile, subiectul a revenit în prim-plan după ce Consiliul Concurenței a aplicat amenzi record unor mari instituții bancare, acuzate că și-au coordonat comportamentul în procesul de stabilire a acestui indice.
Pentru cei care au credite cu dobândă variabilă, ROBOR poate însemna diferența dintre o rată suportabilă și una semnificativ mai mare. Tocmai de aceea, investigația autorităților și sancțiunile aplicate băncilor au stârnit un interes uriaș în rândul românilor.
Ce este ROBOR?
ROBOR este acronimul pentru „Romanian Interbank Offer Rate” și reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile comerciale sunt dispuse să își împrumute bani între ele pe piața interbancară.
Indicele este calculat pentru mai multe perioade, cele mai utilizate fiind ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni. Timp de mulți ani, aceste valori au fost folosite pentru stabilirea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate populației.
În practică, dobânda unui credit era formată din ROBOR plus marja fixă a băncii. Dacă ROBOR creștea, creștea și rata lunară. Dacă ROBOR scădea, costul creditului devenea mai mic.
Cum se stabilește ROBOR?
În fiecare zi lucrătoare, băncile participante transmit cotațiile la care sunt dispuse să acorde împrumuturi altor instituții financiare. Pe baza acestor informații se calculează indicele ROBOR.
Teoretic, fiecare bancă trebuie să transmită independent cotațiile sale, fără să fie influențată de concurenți. Acest principiu este esențial pentru ca indicele să reflecte condițiile reale din piață și nivelul lichidității existente în sistemul bancar.
De ce este important ROBOR pentru români?
Importanța ROBOR vine din faptul că milioane de contracte de credit au fost legate de acest indicator.
Atunci când indicele urcă, cresc automat și dobânzile variabile. Pentru creditele ipotecare contractate pe perioade de 20, 25 sau 30 de ani, chiar și o modificare aparent mică a ROBOR poate însemna costuri suplimentare importante.
De exemplu, dacă el crește cu un punct procentual, rata unui credit ipotecar poate crește cu zeci sau chiar sute de lei pe lună, în funcție de suma împrumutată și perioada de rambursare.
Este un indicator esențial pentru piața bancară românească, deoarece influențează direct costul multor credite în lei. Controversa generată de amenzile record aplicate recent celor zece bănci readuce în atenție importanța modului în care este stabilit acest indice și impactul pe care îl poate avea asupra ratelor plătite de milioane de români.
De ce au fost amendate băncile?
Potrivit Consiliului Concurenței, zece bănci au fost sancționate cu amenzi totale de aproximativ 3,73 miliarde de lei, echivalentul a circa 710 milioane de euro, pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Conform informațiilor publicate de HotNews autoritatea susține că instituțiile financiare ar fi făcut schimb de informații considerate confidențiale și strategice în timpul procesului de fixing al ROBOR.
Investigația a început în anul 2022 și a analizat modul în care băncile participante transmiteau cotațiile utilizate la calcularea indicelui. Potrivit Consiliului Concurenței, în loc să acționeze complet independent, unele instituții și-ar fi coordonat comportamentul în funcție de informațiile primite de la concurenți.
Ce bănci au fost sancționate?
Conform datelor publicate de HotNews, instituțiile sancționate sunt Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Intesa Sanpaolo Bank și Libra Internet Bank. În cazul OTP Bank România, preluată între timp de Banca Transilvania, sancțiunea a fost inclusă în amenda aplicată grupului bancar.
Cea mai mare amendă a fost aplicată Băncii Transilvania, depășind 875 de milioane de lei, potrivit aceleiași surse.
Cum ar fi putut influența băncile ratele românilor?
Legătura este simplă: ROBOR reprezintă unul dintre elementele care intră în calculul dobânzii variabile.
Dacă un credit avea o formulă de tipul „ROBOR la 3 luni + marjă fixă de 2%”, orice creștere a ROBOR se reflecta automat în rata lunară plătită de client.
Potrivit informațiilor prezentate de Digi24, Consiliul Concurenței consideră că schimburile de informații dintre bănci ar fi putut influența nivelul indicelui și, implicit, costurile suportate de persoanele cu credite legate de ROBOR. În motivarea preliminară a autorității se arată că independența cotațiilor este esențială pentru ca indicele să reflecte corect piața.
Chiar și o variație de câteva zecimi de punct procentual poate avea efecte importante asupra unui credit ipotecar pe termen lung, mai ales atunci când este aplicată unui număr mare de contracte.
Ce spun băncile?
Instituțiile bancare resping acuzațiile și anunță că vor contesta sancțiunile în instanță. Potrivit unui articol publicat de Digi24, mai multe bănci au calificat decizia drept nefondată și susțin că au respectat legislația și regulile pieței.
Deocamdată, amenzile nu sunt definitive. Procedura poate continua în instanță, iar verdictul final va fi stabilit după epuizarea căilor de atac prevăzute de lege.
ROBOR și IRCC – care este diferența?
Din anul 2019, majoritatea creditelor noi pentru persoane fizice utilizează IRCC, adică Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor.
Spre deosebire de ROBOR, care se bazează pe cotațiile transmise de bănci, IRCC este calculat pe baza tranzacțiilor efectiv realizate pe piața interbancară. Autoritățile au susținut că acest sistem reflectă mai fidel costurile reale ale finanțării.
Cu toate acestea, foarte multe credite acordate înainte de 2019 sunt în continuare legate de ROBOR, ceea ce explică interesul major pentru investigația recentă.
Pot cere despăgubiri românii care au avut credite bazate pe ROBOR?
Aceasta este una dintre cele mai discutate întrebări după anunțarea amenzilor. Specialiștii în drept atrag atenția că amenzile aplicate de Consiliul Concurenței ajung la bugetul statului și nu reprezintă despăgubiri pentru clienții băncilor.
Totuși, dacă decizia autorității va rămâne definitivă după toate procedurile judiciare, persoanele care consideră că au fost prejudiciate ar putea încerca să solicite despăgubiri în instanță, prin acțiuni civile separate. Posibilitatea și succesul unor astfel de demersuri vor depinde însă de evoluția cazului și de deciziile definitive ale instanțelor.
Potrivit informațiilor publicate în presă, Consiliul Concurenței susține că instituțiile sancționate și-au coordonat comportamentul în procedura de stabilire a ROBOR, în timp ce băncile resping acuzațiile și anunță că vor contesta decizia în instanță. Până la o hotărâre definitivă, cazul rămâne una dintre cele mai importante investigații din istoria sistemului bancar românesc.
Sursă foto: Pixabay
