Loredana Ionescu
Scena politică din România traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, iar posibilitatea organizării unor alegeri anticipate este discutată tot mai des. În contextul dificultăților întâmpinate pentru formarea unui nou guvern, țara ar putea ajunge într-o situație rar întâlnită după 1990.
Totul depinde de soarta Cabinetului propus de premierul desemnat, Eugen Tomac. În prezent, șansele ca acesta să obțină sprijinul necesar în Parlament sunt considerate reduse de numeroși analiști și actori politici.
România ar putea ajunge la alegeri anticipate
Dacă Executivul propus nu va primi votul de încredere al parlamentarilor, procedura constituțională prevede reluarea negocierilor și desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru. În cazul în care și această a doua încercare va eșua, România s-ar putea apropia de un scenariu fără precedent în ultimele decenii: dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate.
Constituția stabilește clar condițiile în care șeful statului poate lua o astfel de decizie. Parlamentul trebuie să respingă cel puțin două propuneri succesive de învestire a unui guvern, iar în termen de 60 de zile de la prima solicitare să nu existe un Executiv validat prin vot.
Când ar putea fi chemați românii din nou la vot
Abia după îndeplinirea acestor condiții, președintele României poate analiza posibilitatea dizolvării Legislativului, după consultări cu liderii politici și cu președinții celor două camere ale Parlamentului.
În acest moment, atenția este îndreptată către negocierile pentru formarea noului Cabinet. Eugen Tomac trebuie să prezinte o echipă guvernamentală și un program de guvernare care să convingă majoritatea parlamentarilor să acorde votul de încredere.
Dacă primul vot va fi negativ, procesul va fi reluat de la început. Președintele va desemna un alt candidat pentru funcția de premier, iar acesta va încerca să obțină sprijinul necesar pentru formarea guvernului.
În situația în care și a doua propunere va fi respinsă, iar termenul constituțional de 60 de zile va expira fără succes, se poate ajunge la dizolvarea Parlamentului, potrivit RTV.
Chiar și în această situație, președintele nu este obligat automat să dizolve Legislativul. Decizia finală îi aparține și poate fi influențată de contextul politic și de negocierile dintre partide.
Potrivit calculelor bazate pe termenele constituționale și electorale, dacă primul vot asupra Guvernului ar avea loc în perioada imediat următoare, dizolvarea Parlamentului ar putea deveni posibilă cel mai devreme în luna august.
Ulterior, ar urma organizarea unui nou scrutin parlamentar.
Legislația prevede că alegerile pentru Senat și Camera Deputaților trebuie organizate într-un anumit interval după dizolvarea Parlamentului. În plus, data alegerilor trebuie anunțată cu suficient timp înainte pentru ca procesul electoral să poată fi pregătit.
Din acest motiv, specialiștii apreciază că, în eventualitatea declanșării procedurii pentru alegeri anticipate, românii ar putea fi chemați la urne în cursul toamnei, cel mai probabil în luna noiembrie.
Un astfel de scrutin ar reprezenta o premieră importantă pentru România postdecembristă și ar avea implicații majore asupra întregii scene politice.
Cu toate acestea, numeroși observatori consideră că scenariul anticipatelor rămâne dificil de pus în practică. Motivul este simplu: majoritatea partidelor parlamentare nu ar avea interesul să riște pierderea mandatelor obținute la ultimele alegeri.
În aceste condiții, mulți se așteaptă ca liderii politici să continue negocierile și să încerce identificarea unei formule de compromis care să permită formarea unui nou guvern și evitarea alegerilor anticipate.
Până la votul din Parlament și la rezultatul negocierilor dintre partide, toate variantele rămân însă deschise, inclusiv cea a unei noi chemări a românilor la urne înainte de termenul normal al alegerilor parlamentare.
Sursa foto: Arhivă
