Nicolescu Daniela
Planul ambițios al Guvernului de a introduce cărțile de identitate electronice pentru milioane de români se lovește de întârzieri majore. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a recunoscut că obiectivul inițial de 5 milioane de buletine electronice gratuite nu poate fi atins, reducând numărul la 3,5 milioane. Proiectul, început în 2021 la Cluj, bate pasul pe loc, iar România riscă sancțiuni de 264 de milioane de euro din partea Comisiei Europene dacă reforma nu este implementată până în vara lui 2026.
Un proiect ambițios, dar incomplet
Digitalizarea actelor de identitate trebuia să fie un pas important pentru modernizarea serviciilor publice din România. În 2021, la Cluj-Napoca, a fost lansat un proiect pilot care trebuia extins treptat la nivel național. Obiectivul inițial era ca până în 2026 5 milioane de români să primească cărți electronice de identitate gratuite, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cu toate acestea, situația actuală arată cu totul diferit. La aproape patru ani de la lansarea proiectului, cifrele sunt departe de estimările inițiale. Potrivit datelor oficiale, până la 28 august 2025, au fost emise doar 436.674 de buletine electronice.
În plus, digitalizarea serviciilor conexe avansează și ea extrem de lent. Din cele 11 servicii electronice promise, menite să faciliteze utilizarea noilor acte, doar 4 au fost finalizate integral, restul aflându-se încă în faza de analiză sau implementare.
Reducerea țintei și a bugetului
În ședința de Guvern din această săptămână, Executivul a adoptat un memorandum prin care a redus numărul beneficiarilor noilor buletine electronice gratuite de la 5 milioane la 3,5 milioane. Totodată, s-a decis și reducerea bugetului proiectului cu 21 de milioane de euro.
În total, proiectul a avut o alocare bugetară de 150 de milioane de euro, distribuită astfel:
- 70 de milioane de euro – pentru eliberarea celor 5 milioane de cărți de identitate electronice.
- 80 de milioane de euro – pentru dotarea serviciilor publice cu echipamente digitale și pentru promovarea noilor buletine.
Acum, Ministerul Afacerilor Interne susține că modificările bugetare sunt necesare pentru eficientizarea utilizării fondurilor și securizarea investițiilor. Cu alte cuvinte, oficialii recunosc că ținta inițială nu mai este realistă.
De ce nu vor românii noile buletine electronice
MAI invocă mai mulți factori pentru ritmul lent al proiectului. În primul rând, este vorba despre interesul scăzut al populației pentru noile buletine. Mulți români preferă încă cartea de identitate clasică, model 1997, din motive legate de obișnuință, costuri sau reticență față de colectarea datelor biometrice.
În memorandum, Ministerul arată:
„Ritmul inițial de implementare a fost unul moderat, aspect determinat de mai mulți factori obiectivi, printre care menționăm: caracterul de noutate al proiectului, lipsa de familiaritate a personalului din serviciile publice cu noile proceduri, interesul cetățenilor pentru noile documente și capacitatea administrativă variabilă a autorităților locale.”
Cu alte cuvinte, nu doar populația este reticentă, ci și instituțiile locale, care nu au resursele necesare pentru a susține implementarea rapidă a sistemului.
Planul pe ultima sută de metri
Pentru a impulsiona procesul și a evita sancțiunile din partea Comisiei Europene, MAI propune o serie de măsuri urgente:
- Caravane naționale – echipe mobile vor merge în localitățile izolate și în zonele greu accesibile pentru a prelua cererile și datele biometrice.
- Depunerea online a documentelor – va fi operaționalizată o platformă digitală unde cetățenii pot încărca documentele necesare pentru emiterea cărților electronice.
- Stoparea eliberării buletinelor vechi – modelul clasic din 1997 nu va mai fi emis, pentru a stimula trecerea către sistemul digital.
- Campanii de informare – pentru a explica avantajele noilor documente și a încuraja populația să le solicite.
Prin aceste măsuri, autoritățile speră să crească ritmul de emitere și să reducă decalajul față de obiectivele stabilite.
Riscul unor sancțiuni uriașe
Dacă România nu reușește să finalizeze proiectul până în vara lui 2026, Comisia Europeană poate aplica sancțiuni de până la 264 de milioane de euro. Aceasta ar fi o lovitură financiară puternică pentru un proiect care a fost gândit tocmai pentru a atrage fonduri europene și a sprijini procesul de digitalizare.
În plus, eșecul proiectului ar putea afecta și credibilitatea României în relația cu instituțiile europene, punând sub semnul întrebării capacitatea statului de a gestiona reforme complexe.
România, în urma altor state europene
Situația este cu atât mai problematică dacă ne uităm la alte țări europene, unde cărțile electronice de identitate sunt deja implementate cu succes. Țări precum Estonia, Lituania sau Germania folosesc de ani buni astfel de documente, care permit accesul la servicii digitale complete: semnătura electronică, interacțiunea online cu autoritățile și gestionarea rapidă a datelor personale.
În România, în lipsa infrastructurii digitale promise și a ritmului lent de implementare, beneficiile reale ale cărților electronice rămân încă departe pentru majoritatea cetățenilor.
Proiectul cărților de identitate electronice riscă să devină un nou exemplu de reformă ratată. Deși lansat cu promisiunea modernizării și a unei administrații mai eficiente, planul se confruntă cu întârzieri masive, interes scăzut din partea populației și probleme administrative.
Cu un termen-limită strâns și cu perspectiva unor sancțiuni de sute de milioane de euro, autoritățile sunt obligate să găsească soluții rapide. Fără o accelerare a implementării și o campanie eficientă de informare, România riscă să rămână printre ultimele țări din Europa în procesul de digitalizare a actelor de identitate.
