România riscă să fie trimisă în judecată de Comisia Europeană

Comisia Europeană a declanșat o procedură oficială împotriva României pentru nerespectarea legislației Uniunii Europene privind pesticidele interzise. Executivul european acuză autoritățile române că au acordat în mod repetat autorizații temporare pentru utilizarea insecticidelor neonicotinoide, deși aceste substanțe au fost interzise la nivelul UE încă din anul 2018. Bruxelles-ul avertizează că dacă România nu se conformează în termen de două luni, cazul ar putea ajunge în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Citește și

Varza la butoi fără apă: rețetă tradițională pas cu pas

Comisia Europeană acuză România de încălcarea legislației europene privind pesticidele

Potrivit unui comunicat oficial transmis miercuri, 8 octombrie 2025, Comisia Europeană a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, acuzând autoritățile de la București că încalcă regulile europene privind produsele fitosanitare.

Executivul comunitar reproșează României faptul că a continuat să emită autorizații de urgență pentru folosirea insecticidelor pe bază de neonicotinoide — substanțe considerate extrem de periculoase pentru polenizatori, în special pentru albine. Aceste insecticide, printre care se numără imidaclopridul, clotianidina și tiametoxamul, au fost interzise în Uniunea Europeană prin Regulamentul privind produsele de protecție a plantelor (PPPR) adoptat în 2018.

Comisia avertizează că această practică a autorităților române „pune în pericol sănătatea mediului și afectează echilibrul ecosistemelor”, întrucât substanțele respective sunt cunoscute pentru efectul devastator asupra coloniilor de albine, esențiale pentru polenizare și pentru productivitatea agricolă.

Insecticidele interzise care continuă să fie folosite în România

Neonicotinoidele sunt o clasă de insecticide care acționează asupra sistemului nervos al insectelor, fiind considerate printre cele mai eficiente substanțe pentru combaterea dăunătorilor agricoli. Totuși, efectele lor secundare asupra mediului sunt severe.

În 2018, Uniunea Europeană a decis interzicerea utilizării acestor substanțe în aer liber, tocmai din cauza impactului negativ asupra insectelor polenizatoare. În pofida acestei interdicții, România a continuat să aprobe, sub forma unor derogări temporare, folosirea neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor de cereale, porumb și floarea-soarelui.

Potrivit Comisiei Europene, numai în anii 2023 și 2024, România ar fi emis 12 autorizații de urgență pentru utilizarea imidaclopridului și a tiametoxamului.

Bruxelles-ul consideră că aceste derogări încalcă direct legislația comunitară, mai ales după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, în ianuarie 2023, că statele membre nu pot acorda excepții de la interdicția generală privind neonicotinoidele.

Bruxelles-ul dă României un termen de două luni pentru a se conforma

Comisia Europeană a transmis oficial o scrisoare de punere în întârziere Guvernului României, solicitând explicații clare și măsuri concrete pentru alinierea la normele europene.

Documentul oferă autorităților de la București un termen de două luni pentru a răspunde și a corecta neregulile. În cazul în care România nu furnizează un răspuns satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, ultimul pas înainte ca dosarul să fie trimis în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Executivul european subliniază că, deși legislația permite acordarea de autorizații excepționale în cazuri de urgență agricolă, România pare să fi transformat această excepție într-o regulă anuală, fără justificare științifică solidă și fără consultarea Comisiei sau a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

De ce sunt neonicotinoidele considerate periculoase

Interzicerea neonicotinoidelor în Uniunea Europeană a fost decisă în urma mai multor studii științifice care au arătat că aceste substanțe contribuie la dispariția coloniilor de albine și la dezechilibrarea ecosistemelor naturale.

Prin contaminarea polenului și a nectarului, neonicotinoidele afectează orientarea, capacitatea de reproducere și sistemul imunitar al insectelor polenizatoare. Efectele se propagă și asupra altor specii de insecte benefice, dar și asupra păsărilor care se hrănesc cu acestea.

Organizațiile de mediu atrag atenția că pierderea coloniilor de albine pune în pericol nu doar biodiversitatea, ci și securitatea alimentară a Europei. Peste 75% din culturile agricole europene depind parțial de polenizare naturală, iar scăderea populațiilor de albine afectează direct productivitatea.

România, printre ultimele state care refuză să renunțe la neonicotinoide

România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care continuă să solicite derogări anuale pentru folosirea neonicotinoidelor, alături de Lituania și Slovacia.

Argumentul principal al autorităților române este legat de protecția culturilor de floarea-soarelui, porumb și rapiță, considerate vulnerabile la atacul unor dăunători specifici (precum Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp.). Fermierii români au susținut în repetate rânduri că nu există alternative eficiente pe piață și că renunțarea bruscă la aceste tratamente ar putea genera pierderi economice semnificative.

Cu toate acestea, Comisia Europeană consideră că România nu a făcut suficiente eforturi pentru a identifica soluții durabile. În raportul său, Bruxelles-ul subliniază că alte state membre au reușit să elimine complet aceste substanțe, adoptând metode biologice sau mecanice de protecție a culturilor.

Risc major: România ar putea ajunge în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene

Dacă Guvernul de la București nu va răspunde satisfăcător în termenul impus, Comisia Europeană va emite un aviz motivat, ultimul pas procedural înaintea acționării României în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În trecut, mai multe state membre – inclusiv Franța și Ungaria – au fost avertizate pentru situații similare, însă acestea au renunțat ulterior la utilizarea neonicotinoidelor, pentru a evita sancțiuni financiare și pierderea fondurilor europene.

Potrivit surselor europene, dacă România va fi condamnată, țara ar putea fi obligată la plata unor penalități semnificative și la revizuirea urgentă a legislației naționale privind protecția plantelor, conform Capital

„Acordarea autorizațiilor de urgență poate fi considerată o practică persistentă a autorităților române. În plus, autoritățile române nu au indicat niciun plan de a înceta acordarea autorizațiilor în cauză pentru perioadele viitoare de însămânțare.

Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie”, se arată în atenționarea transmisă de Comisia Europeană.

Comisia Europeană cere o strategie clară de tranziție ecologică

Executivul european solicită României să adopte o strategie de tranziție care să elimine treptat dependența de neonicotinoide și să sprijine fermierii în adoptarea unor soluții ecologice.

Printre recomandările Comisiei se află:

• dezvoltarea unor programe naționale de cercetare pentru metode alternative de combatere a dăunătorilor;

• extinderea culturilor rezistente la insecte;

• instruirea fermierilor în folosirea produselor biologice;

• monitorizarea strictă a impactului pesticidelor asupra biodiversității.

Comisia reamintește că România s-a angajat, prin Pactul Verde European și Strategia „De la fermă la consumator”, să reducă utilizarea pesticidelor chimice periculoase cu 50% până în 2030.

Sursa foto: Arhivă