Loredana Ionescu
Comisia Europeană a emis un nou avertisment adresat României pentru neaplicarea corectă a Directivei UE 2011/7, care vizează combaterea întârzierii plăților în tranzacțiile comerciale. Oficialii europeni au transmis un aviz motivat, subliniind că statul român are la dispoziție două luni pentru a răspunde solicitărilor, în caz contrar riscând să fie adus în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Plățile întârziate, un risc pentru mediul de afaceri
Executivul comunitar atrage atenția asupra impactului negativ al întârzierilor la plată asupra companiilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), pentru care astfel de blocaje financiare reduc semnificativ lichiditățile și periclitează stabilitatea economică.
Conform directivei europene, autoritățile publice sunt obligate să respecte termenele de plată către furnizori, servind drept model pentru sectorul privat. Cu toate acestea, Comisia Europeană semnalează faptul că în România există întârzieri semnificative, cu efecte negative asupra întreprinderilor care depind de contractele cu statul.
Sistemul de asigurări de sănătate, în centrul atenției
Unul dintre principalele puncte de critică vizează organismul public de asigurări de sănătate din România, care întârzie frecvent plățile către farmaciile independente pentru medicamentele furnizate pacienților prin sistemul național de asigurări de sănătate. Aceste blocaje financiare afectează întregul lanț de aprovizionare, punând farmaciile în pericol de faliment și generând riscuri majore pentru pacienții care depind de medicamente compensate.
Dacă România nu adoptă măsuri concrete pentru a corecta aceste deficiențe în termenul stabilit, Comisia poate decide trimiterea cazului la CJUE, ceea ce ar putea atrage sancțiuni financiare pentru statul român.
Avertisment și pentru transpunerea incompletă a Directivei privind energia regenerabilă
Pe lângă problema plăților comerciale, Comisia Europeană a emis un aviz motivat suplimentar către România, dar și către Belgia, Estonia și Letonia, pentru netranspunerea completă în legislația națională a Directivei UE 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
Această directivă stabilește obiectivele obligatorii pentru 2030 privind ponderea energiei verzi în mixul energetic al fiecărei țări și introduce reglementări esențiale pentru garantarea originii energiei regenerabile. Totodată, impune criterii clare de sustenabilitate pentru biocombustibili, combustibili biolichizi și biomasă, menite să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Termenul-limită pentru transpunerea directivei în legislațiile naționale a fost 30 iunie 2021, iar în iulie 2021 Comisia a trimis notificări oficiale către statele care nu și-au respectat obligațiile. Cum aceste cerințe nu au fost îndęplinite integral, România și celelalte state vizate au acum două luni pentru a remedia situația, potrivit Capital.
Riscul unor sancțiuni financiare pentru România
Dacă răspunsul autorităților române nu va fi considerat satisfăcător de către Comisia Europeană, cazul poate fi deferit Curții de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce ar putea conduce la sancțiuni financiare importante pentru statul român.
Având în vedere consecințele grave pe care aceste deficiențe le pot avea asupra economiei și societății, autoritățile române sunt nevoite să adopte măsuri rapide și eficiente pentru a evita penalizările impuse de instituțiile europene.
Sursa foto: Arhivă
