Loredana Ionescu
Comisia Europeană a anunțat că România va fi deferită Curții de Justiție a Uniunii Europene, după ce sistemul național de monitorizare a calității aerului a fost evaluat ca fiind neconform cu cerințele europene. Decizia vine în urma unor verificări îndelungate, care au arătat că țara noastră nu respectă obligațiile prevăzute de directivele UE în domeniu.
Potrivit instituției europene, deficiențele sunt atât de natură tehnică, cât și structurală, iar problemele persistă în ciuda unor măsuri de modernizare anunțate și implementate parțial în ultimii ani.
Directiva încălcată și obligațiile care revin României
Comisia Europeană arată că România nu a respectat prevederile Directivei 2008/50/CE și ale Directivei 2004/107/CE, acte normative esențiale pentru monitorizarea calității aerului în statele membre. Aceste documente stabilesc reguli clare privind numărul stațiilor de măsurare, amplasarea lor și calitatea datelor colectate.
Statele membre trebuie să dețină suficiente puncte de monitorizare, distribuite corect, astfel încât nivelurile poluanților să fie măsurate în mod reprezentativ. De asemenea, trebuie respectate obiective stricte privind calitatea datelor, pentru ca informațiile transmise către cetățeni și instituțiile europene să fie complete și credibile.
Comisia subliniază că aceste obligații nu sunt pur tehnice, ci reprezintă baza politicilor publice prin care statele pot reduce nivelul poluării și pot proteja sănătatea populației.
România, avertizată de mai multe ori înaintea trimiterii la CJUE
Țara noastră se află în atenția Comisiei Europene încă din 2017, când a fost transmisă prima scrisoare de punere în întârziere, document care semnalează oficial posibila încălcare a legislației UE.
În 2019, Comisia a revenit cu o scrisoare suplimentară, iar în 2023 a fost emis un aviz motivat – ultimul pas înaintea sesizării Curții de Justiție.
Cu toate acestea, modificările și îmbunătățirile cerute de Bruxelles nu au fost finalizate, iar deficiențele majore au rămas.
Evaluările recente indică probleme privind:
-
numărul de puncte de prelevare, considerat insuficient;
-
amplasarea stațiilor de monitorizare, care nu respectă criteriile europene;
-
calitatea datelor colectate, afectată de erori sau lipsuri la monitorizarea poluanților importanți.
Lista poluanților pentru care au fost identificate neconformități include particulele în suspensie PM10 și PM2,5, dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele și benzoapirenul, potrivit RTV.
Sistemul de monitorizare nu furnizează date complete
Comisia Europeană a concluzionat că rețeaua națională de monitorizare a calității aerului din România nu oferă informații suficiente și fiabile, astfel încât legislația europeană să poată fi considerată respectată.
Instituția recunoaște faptul că autoritățile române au derulat proiecte de modernizare, însă consideră că măsurile luate nu au rezolvat problemele esențiale.
În consecință, Comisia a decis trimiterea dosarului României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pas procedural care vizează verificarea conformității cu directivele în vigoare.
Procedura se înscrie în cadrul obiectivelor europene pentru atingerea unui nivel cât mai scăzut al poluării până în anul 2030, conform Planului de acțiune „Zero Poluare”.
Ce prevăd directivele privind calitatea aerului și care este obiectivul UE
Directivele europene în domeniul calității aerului stabilesc valori-limită și valori-țintă pentru concentrațiile poluanților, precum și reguli detaliate privind monitorizarea, raportarea și evaluarea datelor.
Obiectivul principal este reducerea impactului poluării asupra populației și a mediului, printr-un sistem riguros de măsurare și control.
Fiecare stat membru trebuie să asigure că datele furnizate sunt precise și că politicile publice se bazează pe informații reale.
Prin acțiunea inițiată împotriva României, Comisia Europeană urmărește aplicarea unitară a legislației UE și garantarea dreptului cetățenilor la un aer curat, conform standardelor stabilite la nivel european.
Dacă dorești, transform această rescriere într-o versiune SEO cu structură completă și subtitluri, conform formatului tău obișnuit.
Sursa foto: Arhivă
