Redactia
Germania este una dintre țările unde merg mulți români să muncească pentru un trai mai bun. Fermele sunt unele dintre locurile de muncă unde sunt angajați mare parte dintre ei. În ultimii ani, povestește un fermier german, vin cupluri să câștige un ban împreună.
Românii, muncitori zilieri în fermele din Germania. Angajator: ”De 8-9 ani vin mai mult cupluri”
Munca peste hotare reprezintă speranța unui trai mai bun pentru mulți români. Germania este una dintre țările din Europa unde românii pleacă pentru a-și câștiga existența, chiar și în regim sezonier. Fermele sunt unele dintre locurile muncă puse la dispoziție de angajatorii nemți. Un fermier a dezvăluit cum vin românii să-i întrețină afacerea, dar și că în ultimii opt-nouă ani vin mai multe cupluri, informează Libertatea.
Ianuarie, februarie, martie, mai, sunt lunile când românii pleacă la muncă în străinătate. Stau aici până în vară, luna august, apoi revin în România.
”La noi lucrează în jur de 100 de muncitori în perioada de vârf, iar 70 dintre ei sunt români. Mai avem aproximativ 10 polonezi și restul muncitorilor sunt nemți. Românii încep să vină în ianuarie, februarie, martie: vin primii 20, apoi numărul lor crește, iar din mai până în august, când e vârful campaniei de cules, lucrează la noi toți cei 70 de muncitori români. După care se întorc acasă și numărul lor scade treptat”, povestește Peter Höfler, proprietar al fermei Höfler Gemüse, Nürnberg, Germania.
Foto: Peter Höfler, proprietar al fermei Höfler Gemüse, Nürnberg, Germania.
Fermierul mai spune că în Germania au început să vină tot mai mulți români la muncă, odată cu libera circulație, fără pașaport, prin intrarea în Uniunea Europeană. Înainte de români, la ferma lui munceau polonezi, africani sau srilankezi.
”Nu contează pentru piața muncii din Germania dacă ești român sau neamț, pentru că noi toți suntem europeni. Înainte, la noi la fermă au lucrat polonezi, care puteau să vină (în Germania) din anii 80, dar cu viză.Înainte de polonezi – îmi amintesc de când eram copil -, am avut muncitori din Africa Subsahariană, deci azilanți care veneau din Senegal. După aceea, am avut câțiva muncitori din Sri Lanka, tot azilanți. (Forța lor de muncă) a fost convenabilă ca preț pentru noi, cei din agricultură. Dar atunci încă nu aveam nevoie de atât de mulți muncitori la fermă. Atunci, poate lucram cu 10 sau 12 muncitori pe vară și nu se poate compara deloc cu nevoia noastră de acum”, mai povestește Peter.
Foto: Muncitori români în câmp, la ferma Höfler Gemüse, Nürnberg, Germania
Fermierul german a mai mărturisit că în primii ani veneau să muncească doar bărbații. Însă, cu timpul și-au luat și soțiile după ei. De vreo 8-9 ani, tot mai multe cupluri pleacă să lucreze în fermele din Germania.
”Prima oară au venit bărbații, dar de vreo opt-nouă ani vin mai mult cupluri”, a dezvăluit proprietarul fermei Höfler Gemüse, Nürnberg, Germania.
Românii nu-și spun ofurile angajatorului
Același fermier german mai spune că prea puțini sunt românii care cunosc limba germană. Drept urmare, nu știu și nici nu au timp să-și împărtășească greutățile de acasă angajatorilor.
Foto: Muncitor român în depozitul fermei Höfler Gemüse, Nürnberg, Germania
”De obicei, vorbim foarte puțin cu angajații noștri despre problemele lor personale. Normal că din când în când există unul sau doi muncitori cu care comunici mai bine, pentru că știu germană, cum e domnul Pera, șeful de echipă de aici. Dar nu aș spune că vorbim cu ei despre problemele lor personale. La 70-80 de angajați, nu mă pot ocupa de problemele personale ale fiecăruia”,, a mai precizat Peter Höfler, proprietar al fermei Höfler Gemüse, Nürnberg, Germania.
În fermele din Germania, românii sunt atenționați să respecte și regulile sanitare, mai ales acum în timp de pandemie.
”La noi în fermă este foarte curat și avem grijă de asta. Ne străduim să educăm muncitorii în așa fel încât să respecte regulile, să recicleze gunoiul și să pună compostul separat, să nu arunce mănușile pe jos, ci în coșul de gunoi. Deseori mă costă mulți nervi și trebuie să mă aplec eu să strâng mănușile muncitorilor. Ei pur și simplu nu știu lucrurile astea, dacă nu le-au învățat niciodată acasă” , a mai adăugat fermierul.
