Georgescu Dragos
Sfârșitul de an aduce din nou în atenție activitatea seismică din zona Vrancea, cea mai activă regiune tectonică a României. Un nou cutremur, produs în cursul dimineții, reamintește fragilitatea geologică a teritoriului și menține vie preocuparea specialiștilor și a populației pentru riscul unui seism major. De-a lungul istoriei, Vrancea a fost sursa celor mai puternice cutremure resimțite în România și în țările din jur, iar datele actuale confirmă că această zonă rămâne extrem de activă.
A fost cutremur joi în România. Unde s-a resimțit și ce spune Mărmureanu despre viitorul mare seism din țara noastră
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul a avut loc la ora 10:44 și a avut o magnitudine de 3,2. Cutremurul s-a produs la o adâncime de aproximativ 85 de kilometri, caracteristică specifică seismelor vrâncene, care sunt, în general, de adâncime medie sau mare. Deși nu a fost un seism puternic și nu a produs pagube, evenimentul a fost resimțit în mai multe localități din sud-estul și centrul țării.
Conform datelor oficiale furnizate de INFP, cutremurul s-a produs în apropierea mai multor orașe importante. Epicentrul a fost localizat la aproximativ 47 de kilometri de Focșani, 63 de kilometri de Sfântu Gheorghe, 74 de kilometri de Buzău, 78 de kilometri de Brașov, 89 de kilometri de Bacău și 96 de kilometri de Bârlad. Distanțele relativ mici față de aceste centre urbane explică de ce mișcarea tectonică a fost percepută de unii locuitori, în special la etajele superioare ale clădirilor.
Astfel de seisme cu magnitudine redusă sunt frecvente în zona Vrancea și fac parte din dinamica normală a plăcilor tectonice. Specialiștii subliniază constant că apariția unor cutremure mici nu reprezintă, în mod direct, un semnal clar al producerii iminente a unui seism major, dar confirmă faptul că regiunea rămâne activă din punct de vedere seismic.
Zona Vrancea, unică în Europa prin seismele de adâncime
Zona seismică Vrancea este considerată una dintre cele mai speciale regiuni tectonice din Europa. Spre deosebire de alte zone seismice, unde cutremurele sunt de mică adâncime și afectează local suprafețe restrânse, seismele vrâncene se produc la adâncimi cuprinse între 60 și 180 de kilometri. Această caracteristică face ca undele seismice să se propage pe suprafețe foarte mari, fiind resimțite în zone întinse din România și chiar în afara granițelor.
De-a lungul timpului, cutremurele majore generate în Vrancea au fost simțite în țări precum Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Serbia și chiar la distanțe foarte mari, în Europa de Est și sud-est. Tocmai această capacitate de propagare pe arii vaste face ca un seism puternic în Vrancea să fie considerat un risc major la nivel regional.
Un subiect care revine constant în spațiul public este cel al viitorului mare cutremur care se va produce în România. Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului și unul dintre cei mai cunoscuți seismologi români, a vorbit recent despre acest scenariu, subliniind că viitorul seism major va fi, cel mai probabil, unul de adâncime.
Potrivit estimărilor sale, următorul mare cutremur ar putea avea o magnitudine cuprinsă între 7,2 și 7,9 grade, existând chiar posibilitatea atingerii pragului de 8 grade pe scara Richter. Acest tip de seism ar fi similar, ca mecanism, cu cel produs în anul 1802, unul dintre cele mai puternice cutremure din istoria regiunii.
„Cutremurul va fi adânc și acesta va fi norocul României. Cu cât este mai adânc, cu atât energia se disipă pe o suprafață mai mare”, a explicat Gheorghe Mărmureanu, într-o intervenție publică susținută în cadrul unui forum dedicat Zilei Mondiale a Pământului.
De ce un cutremur de adâncime poate fi mai puțin distructiv local
Explicația oferită de specialist se bazează pe modul în care undele seismice se propagă în cazul unui cutremur de mare adâncime. Energia eliberată se distribuie pe o arie mult mai mare, ceea ce înseamnă că efectele distructive locale pot fi mai reduse comparativ cu un cutremur de mică adâncime, concentrat într-o zonă restrânsă.
Gheorghe Mărmureanu a comparat imaginea unui astfel de seism cu un con răsturnat. Vârful conului reprezintă focarul cutremurului, situat la mare adâncime, iar baza largă simbolizează aria uriașă pe care se resimte seismul. În acest scenariu, efectele ar putea fi percepute pe un teritoriu imens, de la Moscova până la Cairo, acoperind practic o mare parte din Europa.
Cutremurul din anul 1802 este adesea invocat de specialiști ca punct de referință pentru viitoarele mari seisme din Vrancea. Acesta a avut o magnitudine estimată la aproximativ 8 grade și s-a produs la o adâncime mare. Deși a fost extrem de puternic, numărul victimelor a fost redus, în mare parte din cauza densității scăzute a populației și a tipului de construcții existente la acea vreme.
Mărmureanu a amintit că seismul din 1802 s-a resimțit la distanțe impresionante. La Moscova, undele seismice au fost suficient de puternice pentru a deplasa bănci de piatră pe orizontală, un detaliu care ilustrează forța uriașă a cutremurului, dar și capacitatea acestuia de a se propaga pe suprafețe vaste.
România de astăzi, mai vulnerabilă decât în trecut
Deși comparația cu seismul din 1802 poate sugera un optimism moderat, Gheorghe Mărmureanu atrage atenția asupra unui aspect esențial: România de astăzi este mult diferită de cea de acum peste două secole. Urbanizarea accelerată, densitatea mare a populației și calitatea inegală a construcțiilor cresc semnificativ riscul de pagube și pierderi umane.
„Avem blocuri făcute prost”, a afirmat seismologul, subliniind problemele legate de respectarea normelor de construcție, mai ales în cazul clădirilor ridicate înainte de actualizarea standardelor antiseismice. În marile orașe, în special în București, există numeroase imobile vechi, încadrate în clase de risc seismic ridicat, care ar putea fi grav afectate de un cutremur major.
Când ar putea avea loc viitorul mare seism
În ceea ce privește momentul producerii următorului mare cutremur, Gheorghe Mărmureanu susține că există indicii bazate pe analize statistice și pe studii care acoperă o perioadă de peste trei secole. Conform acestor calcule, probabilitatea apariției unui seism major este mai mare după anul 2040 – 2041.
„Adâncimea va fi de 150-170 de kilometri. Șansele sunt foarte mari să fie după 2040 – 2041. Sunt calcule de peste trei secole și văd că se satisfac. Până acum nu am greșit deloc”, a declarat specialistul, exprimându-și în același timp un optimism prudent.
Revenind la seismul recent din Vrancea, specialiștii explică faptul că astfel de cutremure de mică magnitudine sunt normale și nu ar trebui să provoace panică. Ele reflectă activitatea constantă a zonei și sunt monitorizate atent de rețeaua seismică națională.
Institutul Național pentru Fizica Pământului publică în timp real informații despre fiecare eveniment seismic, oferind date esențiale despre magnitudine, adâncime și localizare. Această transparență are rolul de a informa corect populația și de a combate zvonurile sau interpretările alarmiste.
Importanța pregătirii și a informării corecte
Chiar dacă momentul exact al unui mare cutremur nu poate fi prezis, specialiștii subliniază constant importanța pregătirii. Informarea corectă, consolidarea clădirilor vulnerabile și respectarea normelor de construcție sunt măsuri esențiale pentru reducerea riscurilor.
Cutremurul recent din Vrancea este încă un semnal că zona seismică a României rămâne activă și că subiectul siguranței seismice nu trebuie ignorat. Fără a induce panică, fiecare astfel de eveniment reamintește necesitatea unei abordări responsabile, bazate pe date științifice și pe prevenție, într-o țară în care istoria a demonstrat de nenumărate ori forța imprevizibilă a pământului.
