Loredana Ionescu
Salariul minim european, o inițiativă emblematică a Uniunii Europene menită să combată sărăcia și să promoveze coeziunea socială, se confruntă cu un obstacol major. La 14 ianuarie 2025, avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Nicholas Emiliou, a recomandat anularea Directivei europene privind salariul minim, considerând-o incompatibilă cu dreptul UE. Această recomandare a stârnit un val de îngrijorare în rândul susținătorilor unei Europe sociale.
Salariul minim european, în pericol
Decizia avocatului general, deși nu este obligatorie, ar putea influența hotărârea finală a CJUE, afectând direct angajații cu venituri mici din întreaga Europă. Directiva europeană privind salariul minim, adoptată în 2022 de Consiliul European cu sprijinul a 24 din cele 27 de state membre, avea scopul de a stabili un cadru pentru asigurarea unor salarii minime adecvate și pentru promovarea negocierii colective.
În România, Guvernul a implementat deja o creștere semnificativă a salariului minim brut, de la 3.700 de lei la 4.050 de lei, începând cu 1 ianuarie 2025. Această măsură vizează îmbunătățirea puterii de cumpărare pentru peste 1,8 milioane de angajați. Totuși, recomandarea avocatului general riscă să submineze progresele înregistrate, atât în România, cât și în alte state membre.
Argumentele care pun sub semnul întrebării directiva
Guvernul danez, susținut de Suedia, a inițiat o acțiune în fața CJUE, invocând faptul că Directiva europeană privind salariul minim încalcă articolul 153 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acest articol limitează competențele UE în materie de „remunerare”.
Avocatul general al CJUE și-a aliniat concluziile la acest argument, susținând că directiva reglementează indirect salariile, ceea ce ar contraveni dreptului european. Cu toate acestea, experți europeni precum Thorsten Schulten și Torsten Müller contestă această interpretare, afirmând că directiva oferă doar un cadru procedural pentru stabilirea salariilor minime, respectând autonomia națională, potrivit RTV.
Reacții și consecințe posibile
Recomandarea avocatului general a generat critici ample, atât din partea susținătorilor directivei, cât și din partea experților în drept european. Aceștia avertizează că o eventuală anulare a directivei ar reprezenta un regres semnificativ pentru agenda socială a UE, consolidând percepția că Uniunea favorizează interesele economice în detrimentul cetățenilor obișnuiți.
În România, impactul deciziei CJUE ar putea fi resimțit mai ales de angajații cu venituri mici, dar și de angajatori, care au investit deja în implementarea noilor reglementări.
Ce urmează
Deși avizul avocatului general are greutate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este obligată să îl urmeze. În trecut, CJUE a adoptat decizii care contraziceau concluziile avocatului general, mai ales în cauze cu implicații sociale majore.
În cazul în care Directiva europeană privind salariul minim va fi anulată, statele membre vor trebui să își asume un rol mai activ în stabilirea unor standarde naționale adecvate pentru salariul minim. Acest lucru ar putea varia semnificativ de la o țară la alta, perpetuând inegalitățile deja existente în cadrul Uniunii.
Decizia CJUE privind Directiva europeană privind salariul minim este așteptată cu mare interes, având implicații majore pentru milioane de lucrători din Europa. Într-o perioadă în care coeziunea socială și protecția drepturilor angajaților sunt mai importante ca oricând, viitorul acestei directive va reflecta direcția pe care Uniunea Europeană dorește să o urmeze – una de solidaritate sau una dominată de interese economice.
Această situație subliniază importanța menținerii unui echilibru între drepturile sociale și respectarea normelor juridice, un obiectiv care rămâne esențial pentru viitorul Europei.
Sursa foto: Arhivă
