Georgescu Dragos
Pe data de 27 iulie, credincioșii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, cunoscut în tradiția populară ca doctorul fără de arginți. Ziua este una de profundă însemnătate spirituală și este marcată în fiecare an prin rugăciune, pelerinaje și numeroase obiceiuri populare, transmise din generație în generație. Sfântul Pantelimon este considerat protectorul medicilor, vindecătorul bolnavilor și un model de jertfă și dăruire, el fiind pomenit cu evlavie în toate colțurile lumii ortodoxe.
Sărbătoare mare în weekend. Ce este total interzis să faci pentru a avea parte de împliniri
Sfântul Pantelimon s-a născut în jurul anului 275 d.Hr. în Nicomidia, Asia Mică, într-o familie în care tatăl era păgân, iar mama creștină. Numele său de la naștere a fost Pantoleon, iar mama sa, Euvula, l-a crescut în spiritul credinței creștine. După moartea mamei, copilul a fost influențat de tatăl său și a fost crescut în religia păgână, însă nu a uitat învățăturile despre Hristos primite în copilărie.
A urmat studiile de medicină sub îndrumarea unui cunoscut doctor din vremea sa, Eufrosin. Datorită inteligenței și harului său, Pantoleon a ajuns rapid un medic recunoscut și apreciat. Însă adevărata sa transformare spirituală a venit în urma întâlnirii cu preotul Ermolae, un bătrân înțelept care i-a reaprins credința în Hristos. După o perioadă de catehizare și experiențe personale puternice, Pantoleon a fost botezat și și-a schimbat numele în Pantelimon, care înseamnă „cel cu totul milostiv”.
Sfântul Pantelimon este numit „doctor fără de arginți” pentru că nu a acceptat niciodată plată pentru serviciile sale medicale. Trăia cu modestie, iar toată priceperea și cunoștințele sale le folosea în slujba celor bolnavi, săraci și neputincioși. Își punea toată nădejdea în Dumnezeu și vindeca prin rugăciune și credință, oferind alinare sufletească și trupească celor în nevoie.
În scurt timp, faima sa a ajuns până la curtea imperială. Însuși împăratul Maximian a aflat de iscusința și credința lui Pantelimon, dar nu a privit cu ochi buni convertirea sa la creștinism. Medicii păgâni l-au invidiat și l-au pârât împăratului, care i-a cerut să renunțe la credința în Hristos și să aducă jertfă zeilor. Refuzul lui Pantelimon a fost ferm și plin de curaj.
Mucenicia și sfârșitul vieții pământești
Pentru că nu a renunțat la credința sa, Sfântul Pantelimon a fost supus la chinuri cumplite. A fost torturat în diferite moduri, dar în mod miraculos a fost salvat de fiecare dată. A fost aruncat în foc, dar focul s-a stins. A fost pus în cazan cu plumb topit, dar nu a pățit nimic. A fost legat de o roată cu lame, dar roata s-a frânt. A fost aruncat la fiare, dar acestea nu l-au atacat. Toate aceste întâmplări i-au întărit pe creștini în credință și i-au uimit chiar și pe păgâni.
Văzând că nimic nu îl poate doborî, împăratul a poruncit ca Pantelimon să fie decapitat. Conform tradiției, în momentul în care sabia l-a atins, fierul s-a înmuiat și nu i-a rănit pielea. Abia după ce Sfântul s-a rugat și și-a dat acordul, călăul a reușit să-i taie capul. Din rănile sale a curs sânge amestecat cu lapte, iar în locul în care a fost executat a crescut un măslin roditor.
Astăzi, moaștele sale se află în mai multe locuri din lume, fiind cinstite cu evlavie de milioane de credincioși.
Unde se pot închina credincioșii la moaștele Sfântului Pantelimon în România
În România, sfintele moaște ale Sfântului Pantelimon se găsesc în mai multe biserici și mănăstiri, fiind considerate surse de vindecare și alinare. Cei care doresc să se roage la ele pot merge la:
Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se păstrează o părticică din sfintele moaște;
Catedrala Episcopală din Galați, unde se găsesc și moaștele Sfântului Nectarie;
Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului, din Constanța;
Biserica „Adormirea Maicii Domnului – Precupeții Noi”, din București;
Biserica Sfântul Stelian Lucaci, din centrul Capitalei;
Biserica Sfântul Dumitru, situată în spatele Muzeului de Istorie a României;
Mănăstirea Plumbuita, cunoscut loc de pelerinaj bucureștean;
Biserica Sfântul Antonie cel Mare, din zona Pieței Unirii;
Biserica Stavropoleos, una dintre cele mai frumoase biserici din București;
Biserica Sfântul Alexie;
Biserica Sfântul Pantelimon, din zona Foișorului de Foc.
Pelerinajele la aceste locașuri sunt frecvente, mai ales în perioada 26–28 iulie, când se oficiază slujbe speciale, se citesc acatiste și rugăciuni pentru sănătate.
Ziua de 27 iulie este însoțită de o serie de tradiții și superstiții populare, transmise din bătrâni. Se spune că în această zi, cerbul iese din apă, iar acest semn marchează răcirea vremii și apropierea toamnei. Tot în această zi, frunza de tei se întoarce pe dos, iar aceasta este o confirmare a faptului că vara își încheie domnia.
Există obiceiul ca în ziua de Sfântul Pantelimon să se mănânce porumb fiert și dovlecei, deoarece se crede că aceste alimente dau putere și rezistență în sezonul rece care urmează. De asemenea, gospodarii obișnuiesc să împartă fructe – în special prune, mere și pere – pentru a avea parte de o recoltă bogată și fără viermi în anul următor.
Este interzis să se lucreze în această zi. Se spune că cei care muncesc în ziua de Sfântul Pantelimon riscă să fie loviți de boli grele, precum ciuma, sau să aibă parte de ceasuri negre și necazuri în familie. Bătrânii avertizează că e o zi în care trebuie să te dedici rugăciunii, meditației și ajutorării aproapelui, nu treburilor materiale.
Alte pomeniri în calendarul ortodox din 27 iulie
Pe lângă cinstirea Sfântului Pantelimon, Biserica Ortodoxă mai face pomenirea altor sfinți în această zi:
Orbul tămăduit de Sfântul Pantelimon, un simbol al vindecării trupești și sufletești;
Sfânta Cuvioasă Antuza, o monahie cu viață sfântă, cunoscută pentru rugăciunile ei neîncetate;
Cei 153 de Sfinți Mucenici, care au murit în Marea Traciei pentru că au refuzat să renunțe la credința în Hristos;
Sfântul Cuvios Manuel, pustnic trăitor în rugăciune și post;
Sfântul Mucenic Hristodul din Casandra, martirizat pentru mărturisirea credinței creștine.
Toți acești sfinți sunt pomeniți în slujbele Bisericii din 27 iulie, iar numele lor sunt incluse în rugăciunile speciale de pomenire a celor care s-au jertfit pentru credință.
Rugăciunea pentru vindecare către Sfântul Pantelimon
Una dintre cele mai cunoscute rugăciuni rostite de credincioși în această zi este rugăciunea de tămăduire, adresată Sfântului Pantelimon. Ea este rostită în special de cei care suferă de boli cronice, de cei care au intervenții chirurgicale sau se află sub tratamente grele.
„Sfinte Mare Mucenice și Tămăduitorule Pantelimoane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, păcătoșii! Cu ale tale rugăciuni, dăruiește-ne sănătate trupească și sufletească, lumină în minte și putere în trup. Fii nouă doctor, povățuitor și rugător în toate necazurile noastre.”
Această rugăciune este citită atât acasă, cât și în biserică, iar preoții recomandă rostirea ei pe toată durata zilei de 27 iulie.
