Miruna Purcel
Duminică, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfinții 40 de Mucenici, o zi cu o mare încărcătură spirituală, dar și cu tradiții și obiceiuri populare bine păstrate de-a lungul generațiilor. Această sărbătoare, celebrată anual pe 9 martie, îi cinstește pe cei 40 de soldați romani din Sevastia Armeniei care și-au pierdut viața pentru credința lor. Pe lângă semnificația religioasă profundă, ziua de 9 martie este legată și de numeroase tradiții populare românești. Printre cele mai cunoscute obiceiuri se numără pregătirea mucenicilor, fie în varianta moldovenească (cocături cu miere și nucă), fie în varianta muntenească (fiertură cu scorțișoară și zahăr). Totodată, există o tradiție legată de numărul de pahare care se beau în această zi, iar aici apar divergențe: se beau 40 sau 44 de pahare?
Originea și semnificația sărbătorii
Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici își are originea în secolul al IV-lea, când împăratul roman Licinius a început o persecuție dură împotriva creștinilor. Conform tradiției, un grup de 40 de soldați romani din Legiunea Fulminata, staționată în Sevastia Armeniei, a refuzat să renunțe la credința creștină.
Drept pedeapsă, aceștia au fost supuși unor torturi cumplite și, în final, au fost obligați să stea dezbrăcați într-un lac înghețat. Pentru a-i face să cedeze, romanii au pregătit o baie caldă pe mal, însă doar unul dintre mucenici a renunțat, sfârșind în brațele călăilor săi. În mod miraculos, se spune că apa lacului s-a încălzit, iar mucenicii au rămas fermi în credința lor, primind astfel cununa martiriului.
Câte pahare se beau de Sfinții 40 de Mucenici: 40 sau 44?
Una dintre cele mai populare tradiții legate de această sărbătoare este consumul a 40 de pahare de vin, în cinstea celor 40 de mucenici. Această tradiție este respectată în multe zone din România, iar băutura se spune că trebuie consumată pentru a da sănătate, putere și protecție pe tot parcursul anului.
Totuși, în unele regiuni ale țării, se vorbește despre 44 de pahare, nu doar 40. Acest număr are legătură cu credințele populare conform cărora 9 martie este, de fapt, o zi care marchează trecerea la noul an agrar. În vechile tradiții dacice, pe 9 martie erau sărbătoriți 44 de sfinți sau 44 de zile din ciclul de primăvară, motiv pentru care numărul paharelor a fost mărit în anumite zone.
Chiar și așa, cei mai mulți români respectă tradiția celor 40 de pahare de vin, însă consumul unei asemenea cantități poate fi simbolic. De multe ori, se consumă doar câteva pahare, iar restul sunt vărsate pe pământ pentru a aduce fertilitate și belșug în noul an agricol.
Alte tradiții și obiceiuri de 9 martie
Pe lângă obiceiul legat de consumul de vin, există și alte tradiții și superstiții care se respectă pe 9 martie:
- Pregătirea mucenicilor – În Moldova, mucenicii sunt copți în formă de opt, un simbol al infinitului și al nemuririi, iar în Muntenia și Dobrogea, mucenicii sunt fierți în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă.
- Aprinderea focurilor rituale – În unele zone rurale, se obișnuiește aprinderea focurilor în curți sau pe câmp, ca simbol al alungării frigului și al primirii primăverii.
- Deschiderea pământului pentru noul an agricol – Se spune că în această zi se trezesc la viață toate vietățile pământului, iar oamenii încep pregătirile pentru arat și semănat.
- Ritualuri pentru protecția casei – Se stropește locuința cu vin sfințit, iar femeile fac descântece pentru sănătate și prosperitate.
