Georgescu Dragos
Democrații au câștigat controlul ambelor camere ale Congresului SUA la alegerile din 3 noiembrie, iar noua majoritate ar putea declanșa anchete împotriva administrației lui Donald Trump. Teoretic, opoziția ar putea iniția și o nouă procedură de punere sub acuzare, a treia împotriva președintelui. Demiterea efectivă rămâne însă greu de obținut, pentru că are nevoie de două treimi din voturile Senatului.
Scenariul sumbru pentru Donald Trump după ce republicanii au pierdut alegerile în SUA. Ce ar putea să urmeze pentru președintele american
Noul Congres se întrunește pe 3 ianuarie 2027. Din acel moment, democrații vor conduce comisiile parlamentare, adică exact structurile care pot cere documente, pot chema martori și pot emite citații.
Votul nu stabilește vinovăția cuiva, a subliniat Ziare.com. El schimbă doar raportul de forțe din instituțiile care pot investiga și judeca eventualele acuzații.
Anchetele parlamentare pot avea efecte importante și fără o punere sub acuzare. Ele pot scoate la iveală documente, pot obliga oficiali să dea explicații sub jurământ și pot produce costuri politice serioase pentru administrație.
Primele avertismente au apărut chiar în noaptea alegerilor. Congresmanul Robert Garcia, care urmează să conducă Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, a postat pe X un mesaj scurt: „Lawyer up“, adică angajați-vă avocați. Senatorul democrat Ron Wyden a scris un singur cuvânt: „Citații“.
Garcia a spus că echipa sa nu pornește de la zero.
„Nu o luăm de la capăt aici“, a declarat acesta, sugerând că anchetele sunt pregătite de luni de zile.
Președinții de comisii pot primi, prin delegare, puterea de a emite citații fără sprijinul republicanilor, a mai notat publicația care a relatat mesajele. Comisiile Judiciară și pentru Securitate Internă din Cameră ar urma să urmărească politicile de imigrație, iar democrații ar putea lansa anchete proprii și în Senat, unde vor prelua președințiile comisiilor.
Pe ce subiecte s-ar putea concentra anchetele
Associated Press a descris încă din septembrie o agendă foarte amplă, pe care democrații o pregăteau pentru cazul în care vor câștiga Camera. Printre temele menționate se numără:
afacerile familiei Trump: inclusiv proiectul cu criptomonede, care i-ar fi adus președintelui peste un miliard de dolari, potrivit NBC;
imigrația: operațiunile ICE și deportările unor imigranți în țări îndepărtate;
dosarele Epstein: modul în care a fost gestionată ancheta;
politica externă: războiul din Iran și operațiunile din Venezuela;
instituțiile federale: închiderea Kennedy Center și desființarea unor operațiuni precum USAID;
proiectele Casei Albe: demolarea aripii de est pentru construirea unei săli de bal;
corupția corporatistă: relațiile dintre companii și administrație;
sănătatea: departamentul condus de Robert F. Kennedy Jr.
Fiecare comisie are propriile priorități. Jamie Raskin, care ar putea conduce Comisia Judiciară, a vorbit despre probleme „gigantice“ și vrea să se concentreze pe „corupția sistemică“. Gregory Meeks ar urma să urmărească acțiunile internaționale ale lui Trump. Jared Huffman vrea să cheme martori sub jurământ.
Liderul democraților din Cameră, Hakeem Jeffries, a încercat să tempereze așteptările legate de un asalt total asupra Casei Albe.
„Nu aș caracteriza asta ca a-i ancheta ca nebunii“, a spus Jeffries, potrivit NBC.
Totuși, el a transmis că partidul nu va ocoli subiectele sensibile.
„Vom urma faptele, vom aplica legea, ne vom ghida după Constituție și fie ce-o fi“, a adăugat acesta.
Prima țintă nu ar fi neapărat președintele. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, are deja articole de punere sub acuzare depuse împotriva sa, inclusiv de către republicanul Thomas Massie, din cauza conducerii Pentagonului și a modului în care a fost gestionat războiul din Iran. Jeffries a spus că una dintre primele acțiuni ar fi să îl alunge pe Hegseth din oraș. Massie vrea chiar un vot separat asupra propriei rezoluții, încă din sesiunea care mai rămâne până la instalarea noului Congres.
Cum funcționează procedura de demitere
Procedura are două etape, iar confuzia dintre ele apare frecvent. Punerea sub acuzare nu înseamnă demitere.
Prima etapă are loc în Camera Reprezentanților. De regulă, Comisia Judiciară investighează și poate redacta articole de punere sub acuzare. Pentru adoptarea lor este suficientă o majoritate simplă în plenul Camerei, a explicat Newsweek.
A doua etapă este procesul din Senat, prezidat de judecătorul-șef al Curții Supreme. Aici obstacolul este mult mai mare. Condamnarea are nevoie de două treimi din senatorii prezenți.
Dacă participă toți cei 100 de senatori, sunt necesare 67 de voturi. Dacă sunt prezenți doar 97, pragul scade la 65, a arătat Ziare.com. O majoritate simplă de 51 de voturi nu este suficientă.
În caz de condamnare, președintele este demis și înlocuit de vicepreședinte. Senatul poate decide, de asemenea, interzicerea accesului la funcții publice în viitor.
Așadar, simplul control al Senatului nu le oferă democraților puterea de a-l demite pe Trump. Ei ar avea nevoie de sprijinul unui număr important de senatori republicani. Controlul ambelor camere nu garantează deci demiterea.
Ce arată cele două proceduri anterioare
Trump a mai trecut de două ori prin această procedură și a fost achitat de fiecare dată.
Prima a avut loc în mandatul său anterior. În decembrie 2019, Camera a votat punerea sub acuzare pentru abuz de putere, cu 230 la 197, și pentru obstrucționarea Congresului, cu 229 la 198. În februarie 2020, Senatul l-a achitat, cu 52 la 48 și 53 la 47.
A doua a venit după evenimentele din 6 ianuarie 2021. Camera a votat cu 232 la 197 pentru un singur articol, „incitare la insurecție“, iar 10 republicani s-au alăturat democraților. În februarie 2021, în Senat, 57 de senatori au votat pentru condamnare și 43 împotrivă. Rezultatul a fost o majoritate, dar a rămas cu 10 voturi sub pragul necesar.
Exemplul din 2021 arată cât de ridicată este ștacheta. Nici sprijinul unor republicani nu a fost de ajuns atunci pentru condamnare.
Un al treilea astfel de vot ar avea probabil o greutate mai mică decât primele, potrivit analizei AP. Publicația a mai notat că democrații s-ar putea concentra mai degrabă pe membrii cabinetului.
Ce spun democrații și republicanii despre un nou vot
În tabăra democrată nu există încă o decizie. Unii aleși au cerut un al treilea impeachment, iar tema este dezbătută în interiorul partidului.
Jeffries a evitat constant un răspuns tranșant.
„Nu am inclus nimic și nu am exclus nimic“, a spus liderul democrat, potrivit NBC.
Pentru Jeffries, agenda declarată pare să fie în primul rând una legislativă. NBC menționează patru priorități: anularea tăierilor la Medicaid, extinderea creditelor pentru asigurările de sănătate, recâștigarea autorității Congresului asupra tarifelor și oprirea războiului cu Iranul. Jeffries ar urma să devină, pe 3 ianuarie, primul președinte afro-american al Camerei Reprezentanților. Nu este clar dacă actualul președinte, republicanul Mike Johnson, va rămâne liderul minorității sau va demisiona.
Republicanii au prezentat impeachmentul drept un scenariu aproape sigur. Liderul majorității republicane din Cameră, Steve Scalise, a spus că se așteaptă la o astfel de încercare din prima zi, dacă democrații câștigă, a relatat Newsweek.
Trump însuși a vorbit mai degrabă despre instrumentele sale de apărare. Înaintea votului, el a avertizat că va bloca proiectele opoziției.
„Cred că voi deveni domnul Veto“, a spus președintele, potrivit Newsweek.
Tonul s-a schimbat în noaptea alegerilor. Într-un interviu pentru The New York Times, Trump a declarat că acceptă rezultatele și că va lucra cu democrații. Rămâne de văzut dacă această deschidere va rezista în fața primelor citații.
De ce anchetele ar putea dura mult
Chiar și fără un vot de demitere, confruntarea dintre Congres și Casa Albă ar putea fi lungă. AP a notat că administrația ar putea adopta o linie dură, ignorând citațiile sau refuzând să predea documente.
Congresul dispune de mai multe instrumente: citații, proceduri pentru sfidarea Congresului și acțiuni în instanță. Totuși, atunci când executivul invocă privilegiul prezidențial, disputele se pot prelungi mult.
Există și o limită practică. Congresul poate trimite un caz de sfidare penală Departamentului de Justiție, dar acesta decide dacă începe urmărirea. Iar instituția face parte chiar din administrația vizată.
Precedente există. Steve Bannon și Peter Navarro au fost condamnați pentru sfidarea Congresului, după ce au refuzat citațiile comisiei care a investigat evenimentele din 6 ianuarie. Fiecare a primit câte patru luni de închisoare.
Pe lista celor vizați de democrați s-ar putea afla și alți oficiali. Congresmana Delia Ramirez a enumerat mai multe nume din administrație, cărora le-a transmis un mesaj direct.
„Eliberați-vă agenda“, a scris ea.
Ce ar putea însemna pentru România și Europa
Efectele nu s-ar opri la Washington. Un conflict politic prelungit în SUA ar putea complica dialogul partenerilor europeni cu administrația americană, a notat Ziare.com.
Pentru România, Statele Unite rămân un partener strategic, iar un Washington blocat de dispute interne ar putea încetini anumite decizii. Rămâne de văzut în ce măsură războiul din Iran și relațiile transatlantice vor deveni teme centrale ale noului Congres.
Până la 3 ianuarie, actuala majoritate republicană rămâne în funcție. Abia după această dată se va vedea dacă scenariul negru pentru Trump va rămâne doar o amenințare politică sau va deveni o procedură reală.
