Miruna Purcel
Guvernul României pregătește schimbări majore în sistemul de acordare a burselor de merit, în contextul unei creșteri accelerate a acestora, necorelată cu performanțele reale ale elevilor. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a transmis un mesaj dur, criticând modul în care conceptul de merit a fost deturnat și utilizat în mod abuziv în sistemul de învățământ românesc. Oficialul a declarat că România nu își mai permite să finanțeze burse fără acoperire în rezultate, mai ales într-un moment în care reforma educațională este esențială pentru progresul societății. Anastasiu susține că intenția inițială a burselor de merit – aceea de a recompensa performanța autentică – a fost diluată, iar fondurile alocate riscă să nu mai atingă obiectivul real. În locul unei selecții riguroase, bazate pe rezultate academice și competențe reale, în prezent bursele sunt acordate într-un mod care, în multe cazuri, ignoră complet acest principiu fundamental.
Bursele de merit, acordate în masă, fără legătură cu performanța
Vicepremierul a tras un semnal de alarmă privind numărul exagerat de elevi care primesc burse de merit. În unele clase, mai ales în liceele bune din marile orașe, peste 80-90% dintre elevi beneficiază de aceste burse, ceea ce duce la o relativizare a conceptului de „merit”.
„În momentul în care numărul copiilor care au 9,50 în România s-a triplat în trei ani, dar rezultatele la testele PISA nu s-au schimbat, e o problemă”, a spus Anastasiu, în cadrul unei emisiuni televizate. Potrivit acestuia, datele arată că există o ruptură între notele obținute în școală și competențele reale ale elevilor, măsurate prin testări internaționale standardizate.
Creșterea necontrolată a burselor de merit, spune el, transformă un instrument de stimulare a performanței într-un mecanism populist, care consumă resurse importante fără să producă rezultate vizibile. În acest context, redefinirea criteriilor de acordare a burselor devine o urgență, iar fondurile publice trebuie gestionate cu mai multă rigoare.
Anastasiu subliniază că bursele sociale trebuie menținute și chiar extinse acolo unde este nevoie, deoarece sprijină accesul echitabil la educație. Însă bursele de merit ar trebui să recompenseze doar performanțele remarcabile, nu să fie acordate „la grămadă”.
Educația are nevoie de profesori motivați și reformă reală
În paralel cu reforma burselor, vicepremierul a adus în discuție și problema calității actului educațional, care nu poate fi rezolvată doar prin finanțări punctuale. Anastasiu susține că școala românească are nevoie de profesori bine pregătiți, motivați și responsabili, capabili să răspundă nevoilor individuale ale elevilor.
„Trebuie să avem profesori bine plătiţi, care să aibă performanţă în sensul educaţiei cât se poate de personalizată”, a declarat el. A punctat că nu se mai poate continua cu o abordare „de-a valma”, în care toți elevii sunt tratați la fel și în care profesorii aplică metode standard, indiferent de nivelul de înțelegere sau interes al copiilor.
Dragoș Anastasiu a amintit experiența sa din proiectul SuperTeach, unde a lucrat cu mii de cadre didactice. Deși la început a fost primit cu entuziasm, în prezent este criticat pentru pozițiile sale tranșante. Totuși, oficialul rămâne ferm pe poziții: reforma reală în educație nu poate fi făcută fără curajul de a spune lucrurilor pe nume.
A mai precizat că unii profesori lipsiți de vocație ar trebui să părăsească sistemul, pentru ca elevii să nu mai fie victime ale unor standarde scăzute. Astfel, se poate construi un sistem solid, centrat pe competență și implicare, nu pe inerție și birocrație.
Efort colectiv și mai multă muncă pentru a recupera decalajele
Vicepremierul a pus în context reforma educației cu nevoia generală de recuperare economică și socială. România, spune el, are nevoie de un efort colectiv, susținut și constant, pentru a ajunge la nivelul țărilor occidentale. Iar acest efort începe cu educația, motorul oricărei societăți moderne.
„Noi ar trebui, cred eu, ca țară, să muncim puțin mai mult decât celelalte țări. De ce? Că avem de recuperat încă. Şi nu se poate fără muncă”, a afirmat Anastasiu, în cadrul aceluiași interviu.
El a recunoscut că meseria de profesor este solicitantă, dar a insistat pe ideea că e nevoie de implicare și în afara orelor de predare. Mai mult, a adus în discuție modul în care este gestionat timpul de lucru al cadrelor didactice, evidențiind discrepanța dintre norma de 40 de ore plătite și cele 18 ore petrecute efectiv la clasă.
„Sunt profesori care sunt plătiţi 40 de ore pe săptămână, dar intră la clasă doar 18 ore. Restul timpului este ocupat de birocrație. Dacă vrem să reducem birocrația, trebuie să venim cu propuneri clare”, a explicat Anastasiu.
În opinia sa, plata cu ora pentru profesori nu ar trebui să mascheze o lipsă de implicare în programul de bază. Dacă un cadru didactic are deja 18 ore pe săptămână și acceptă să facă 4-6 ore în plus, atunci trebuie să existe și disponibilitate pentru muncă suplimentară în scop educațional.
