Miruna Purcel
Simina Tănăsescu a fost aleasă, duminică, 13 iulie 2025, în fruntea Curții Constituționale a României pentru un mandat de trei ani, obținând cinci dintre cele nouă voturi exprimate în plen. Licențiată în Drept la Universitatea din București și doctor în drept public al Universității „Aix-Marseille III”, noua președintă a CCR a devenit astfel prima femeie care ocupă această funcție. Alegerea survine la doar câteva zile după instalarea celor trei judecători recent validați – Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș – și marchează începutul unui ciclu instituțional cu o componență semnificativ reînnoită.
Carieră academică și profesională
Fostă consilieră a președintelui Klaus Iohannis între 2015 și 2018, Simina Tănăsescu aduce la conducerea CCR o combinație rară de expertiză academică, experiență administrativă și reputație internațională în domeniul dreptului constituțional. În următorii trei ani, ea va conduce plenul Curții, va reprezenta instituția în raport cu celelalte puteri ale statului și va asigura buna funcționare a mecanismelor interne de analiză constituțională.
Profesora de drept constituțional are o activitate universitară de peste două decenii la Facultatea de Drept a Universității din București, unde a format generații întregi de juriști. S-a remarcat prin cursuri și lucrări științifice dedicate separației puterilor în stat, drepturilor fundamentale și tehnicilor de revizuire a Constituției. Reputația sa academică a fost consolidată prin stagii post-doctorale în Franța și colaborări cu instituții europene de profil, iar în 2015 a primit atestatul pentru conducerea de doctorate la Universitatea „Panthéon-Sorbonne”.
În plan administrativ, Simina Tănăsescu a ocupat funcția de consilier prezidențial pe probleme constituționale, fiind implicată în pregătirea proiectelor de revizuire legislativă și în relația Cotroceniului cu sistemul judiciar. În 2019, a intrat în CCR prin decret prezidențial și s-a evidențiat prin opinii separate riguroase în spețe sensibile ce priveau conflictul între puterile statului și protecția drepturilor civile.
Susținerea colegilor din CCR
Votul pentru președinția Curții se desfășoară secret și are nevoie de o majoritate simplă. Simina Tănăsescu a primit cinci voturi, semn al unui echilibru intern obținut prin dialog și susținere transversală. Noul plen, completat săptămâna trecută, este format din nouă personalități cu biografii și susțineri politice diverse: trei au fost numiți de Senat, trei de Camera Deputaților și trei de Președintele României.
Sprijinul primit din partea colegilor transmite un mesaj de încredere în capacitatea sa de a menține neutralitatea instituției. Fiind prima președintă din istoria CCR, Simina Tănăsescu deschide un precedent important în ceea ce privește reprezentarea de gen la nivelul celor mai înalte autorități constituționale din România. De altfel, alegerea sa a fost salutară de organizațiile profesionale și de mediul universitar, care au subliniat importanța continuității și a expertizei specializate în fruntea Curții.
Provocările mandatului de trei ani
Curtea Constituțională se află într-un moment crucial. Agenda următorilor ani va include, cel mai probabil, controlul de constituționalitate al reformei fiscale, litigii legate de reorganizarea administrativ-teritorială și sesizări privind legislația electorală în perspectiva alegerilor din 2026. În plus, consolidarea statului de drept rămâne o temă centrală, iar Curtea trebuie să asigure un echilibru între exigențele europene și specificul constituțional intern.
Pe plan intern, noua președintă va gestiona integrarea celor trei judecători recent numiți și armonizarea interpretărilor juridice într-un context politic fragmentat. Transparența procedurilor, reducerea duratei de soluționare a sesizărilor și digitalizarea arhivei jurisprudențiale sunt alte obiective la care Simina Tănăsescu a făcut referire în discuții anterioare, declarând că „o Curte eficientă este o garanție nu doar pentru aplicarea legii fundamentale, ci și pentru credibilitatea justiției în ansamblu”.
