Cristina Cohuț
De la 1 august 2025, românii vor resimți direct la raft efectele unor scumpiri anunțate recent. Chiar dacă procentual, creșterea TVA de la 9% la 11% pare mică, impactul va fi mult mai mare. Avertismentul vine din partea lui Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta, care explică în detaliu de ce o simplă ajustare fiscală poate aduce scumpiri de până la 25% pentru unele produse.
Creșterea TVA este doar începutul
La prima vedere, creșterea TVA cu două procente nu pare o schimbare care să dea peste cap bugetele familiilor. De exemplu, o pâine de 5 lei s-ar scumpi doar cu 8 bani, iar un kilogram de carne cu circa 50 de bani. Însă, potrivit lui Dragoș Frumosu, acesta este doar un detaliu în tabloul mai amplu al scumpirilor ce urmează.
„Prețurile vor crește, dar nu din cauza TVA-ului. Sunt mai mulți factori care apasă pe costurile de producție și distribuție. Liberalizarea prețurilor la energie, accizele la combustibili, costurile salariale și instabilitatea internațională afectează întreaga piață”, a declarat liderul sindical, într-un interviu pentru FANATIK.
Scumpiri estimate de până la 25%
Datele prezentate de Dragoș Frumosu arată că scumpirile ar putea fi considerabile, mai ales la produsele esențiale. Nu vorbim doar de câțiva bani în plus, ci de procente care vor scoate sume importante din buzunarele românilor. Lista estimărilor este relevantă:
- o pâine care acum costă 5 lei ar putea ajunge la 6,25 lei;
- carnea de porc ar putea sări de la 40 la 50 de lei/kg;
- roșiile ciorchine – de la 11 lei la 14 lei/kg;
- cartofii – până la 7,5 lei/kg;
- pulpele de pui dezosate – de la 22 la 27,5 lei/kg;
- orezul – de la 8 lei la 10 lei/kg;
- brânza de vaci – până la 47 lei/kg.
Aceste calcule au la bază nu doar creșterea TVA, ci și efectele în lanț ale altor decizii guvernamentale.
Transportul și energia devin elemente-cheie
Costurile de producție nu se opresc la materia primă. Liberalizarea pieței energiei electrice și creșterea combustibililor afectează serios industria alimentară.
„O fabrică are costuri cu energia care pot ajunge la 10% din total. Dacă energia se scumpește, crește și prețul produsului finit. Iar transportul nu e doar despre carburant – e despre kilometri parcurși, despre logistică, despre taxe”, explică Frumosu.
În plus, eliminarea unor facilități fiscale pentru angajatori a dus la presiuni salariale. Pentru a păstra personalul calificat, firmele au fost nevoite să suporte costuri suplimentare. Aceste cheltuieli se transferă, inevitabil, în prețul final.
Războaiele, un factor imprevizibil
Conflictele internaționale, precum cel din Ucraina sau cel din Orientul Mijlociu, influențează direct piețele globale. Prețul combustibililor este primul care reacționează, iar apoi se propagă în tot lanțul de aprovizionare.
„Dacă prețul barilului sare brusc, vom vedea imediat o scumpire a transportului. Asta înseamnă prețuri mai mari pentru orice aliment care trebuie dus dintr-un punct în altul. Iar în România, aproape tot ce ajunge în marile rețele comerciale are un traseu lung în spate”, avertizează liderul sindical.
Avertisment dur
Un alt subiect sensibil abordat de Dragoș Frumosu este posibila renunțare la taxarea inversă pentru cereale. Măsura, aflată în discuție, ar putea destabiliza complet acest sector.
„Renunțarea la taxarea inversă ar duce la o evaziune fiscală uriașă. Nu doar că statul nu va încasa mai mult, dar va pierde controlul asupra pieței cerealelor. Va fi afectată și industria alimentară, și comerțul, și micul producător”, a explicat Frumosu.
Acesta susține că fără o viziune clară, măsurile fiscale izolate pot avea efecte catastrofale. Producătorii români riscă să fie scoși din piață de importuri mai ieftine, iar românii să cumpere, în final, produse de calitate îndoielnică, la prețuri mai mari.
Cooperativa Unirea și ideea magazinelor românești
În trecut, au existat încercări de a crea o alternativă la marile lanțuri comerciale. Un exemplu este proiectul cooperativelor Unirea, lansat în perioada mandatului lui Petre Daea. Ideea a fost primită cu rezerve, dar Frumosu consideră că avea potențial dacă era dezvoltată corect.
„Era un început. Ar fi trebuit să nu depindă de stat, ci să se transforme într-o cooperativă privată, cu sprijinul fermierilor, cu acces la fonduri europene. Din păcate, totul s-a oprit la jumătatea drumului”, a comentat liderul sindical.
Legea lanțului scurt de aprovizionare ar fi trebuit să sprijine vânzarea directă de la fermier la consumator. În practică, însă, lipsa infrastructurii face imposibilă aplicarea legii. Fără depozite, fără transport refrigerat, fără centre de colectare, legătura între producător și raft este aproape imposibilă.
„Degeaba îi încurajezi pe fermieri să producă, dacă nu le oferi sprijin logistic. Nu poți să transporți roșii cu o dubiță neizolată, pe caniculă, sute de kilometri”, spune Frumosu.
Un alt program guvernamental – Tomata – a avut rezultate încurajatoare la început, dar nu a fost monitorizat. Nu s-a analizat niciodată cât a produs fiecare beneficiar, dacă s-a mărit sezonul de recoltare, dacă s-au redus importurile.
„Era o idee bună. Dar cine a urmărit ce s-a întâmplat după ce s-au dat banii? S-au construit solarii, dar s-au și abandonat. Dacă nu știi ce rezultate ai avut, cum să îmbunătățești programul?”, întreabă Frumosu.
Exemplul Poloniei: Un model de subvenționare eficientă
Un exemplu concret despre cum se poate susține producția națională vine din Polonia. Acolo, statul subvenționează direct exporturile. Astfel, merele poloneze ajung în România mai ieftine decât cele produse local.
„Polonezii le vând aici cu 2,5 lei/kg, deși le produc cu 3,5. Diferența o acoperă statul, care recuperează mai mult prin TVA și taxe. Noi nu facem asta. Spunem că ne interzice UE, dar nu e adevărat. Pur și simplu, nu vrem să ajutăm fermierii”, afirmă Frumosu.
Data de 1 august marchează începutul unei perioade dificile pentru consumatori și producători. Creșterea TVA va fi doar un pretext pentru ajustări mai mari de prețuri. În lipsa unor măsuri coerente, scumpirile se vor accentua, iar produsele românești vor deveni tot mai rare pe rafturile magazinelor.
Dragoș Frumosu trage un semnal clar de alarmă: fără un plan național pentru susținerea agriculturii și industriei alimentare, România riscă să devină dependentă de importuri.
