Georgescu Dragos
Cancelaria Prim-Ministrului pregătește o amplă acțiune de reducere a personalului din instituțiile aflate în coordonarea sa. Decizia vine în contextul măsurilor de austeritate anunțate de Guvern și presupune o analiză detaliată a organigramelor instituțiilor subordonate, în vederea identificării posturilor care pot fi desființate.
Se face lista. De unde va da Ilie Bolojan oameni afară din Guvern
Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a confirmat că a cerut oficial șefilor instituțiilor aflate în coordonarea Cancelariei să transmită, într-un termen foarte scurt, propuneri concrete privind reducerea personalului. Mesajul transmis a fost clar: disponibilizările trebuie să fie semnificative acolo unde este posibil, pentru ca și aparatul guvernamental să suporte parte din efortul de ajustare bugetară cerut populației, conform Antena3 CNN.
Contactat de Antena 3 CNN, Mihai Jurca a declarat că a avut o discuție oficială cu conducătorii instituțiilor din subordinea Cancelariei. El a precizat că solicitarea vine în linie cu strategia generală de reducere a cheltuielilor bugetare și că se așteaptă ca fiecare structură să identifice rapid posturile care pot fi desființate.
„Reducerea trebuie să fie consistentă. Dacă cerem populației să sufere consistent, trebuie să facem și noi același lucru. Propunerile trebuie făcute în cel mai scurt timp posibil, 1-2 zile. Sunt instituții care sunt deja subdimensionate și nu pot fi disponibilizări masive, dar sunt și instituții unde se pot face disponibilizări”, a transmis Mihai Jurca pentru postul de televiziune.
Această abordare, axată pe o reacție rapidă și pe asumarea de către administrația centrală a efortului colectiv de ajustare fiscală, deschide un nou capitol în procesul de restructurare a aparatului guvernamental.
Care sunt instituțiile vizate de reducerea de personal
În total, Cancelaria Prim-Ministrului coordonează direct opt instituții publice, fiecare cu specificul său, dar toate finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, prin Secretariatul General al Guvernului. Aceste structuri urmează să analizeze intern unde pot fi operate reduceri de personal, fără a afecta funcționarea instituțională esențială.
Lista completă a instituțiilor vizate de cererea de restructurare include:
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă – Structură fără personalitate juridică, care funcționează în cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Este finanțată direct de la bugetul de stat și are ca principal obiectiv implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă.
Agenția Națională pentru Romi – Organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Agenția se ocupă de politici publice destinate incluziunii sociale a romilor, dar ar putea intra în revizuire din perspectiva eficienței structurii.
Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) – Instituție cu personalitate juridică, care funcționează cu fonduri proprii, completate de subvenții de la bugetul de stat. ANAD este responsabilă cu implementarea politicilor anti-doping în sportul românesc.
Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră – Organ de specialitate cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanțat și el din surse proprii și bugetare. Rolul său este să supravegheze operațiunile petroliere desfășurate în apele teritoriale românești.
Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova – Cu personalitate juridică, această structură guvernamentală este coordonată direct de premier și este esențială în gestionarea relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova. Finanțarea este asigurată din bugetul de stat.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” – Instituție publică de cercetare și educație care funcționează cu sprijin bugetar și are un rol important în păstrarea memoriei Holocaustului în România.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) – Instituție aflată în subordinea Guvernului, cu misiunea de a documenta și studia represiunea politică din perioada regimului comunist. De asemenea, promovează memoria victimelor exilului românesc.
Oficiul pentru Licență Industrială – Organ de specialitate al administrației centrale, coordonat de premier. Se ocupă cu acordarea de licențe în domenii industriale strategice, fiind finanțat tot de la bugetul de stat.
Ce urmează: analiza organigramelor și stabilirea posturilor care pot fi reduse
Toate aceste structuri trebuie să identifice în cel mai scurt timp ce posturi pot fi restructurate. În unele cazuri, este posibil ca disponibilizările să fie minime sau chiar imposibil de realizat, având în vedere că anumite instituții operează deja cu personal redus. Totuși, în altele, unde s-au păstrat de-a lungul anilor organigrame stufoase, reducerea ar putea însemna zeci de posturi.
Surse guvernamentale citate de Antena 3 CNN vorbesc despre o abordare diferențiată, în funcție de natura activității fiecărei instituții. Ministerul Finanțelor și Secretariatul General al Guvernului ar urma să verifice propunerile și să decidă care sunt acceptabile, în funcție de impactul financiar și de nevoile reale ale fiecărei entități.
Este de așteptat ca în perioada imediat următoare să apară primele măsuri concrete, mai ales în instituțiile cu personal numeroase și unde activitatea administrativă poate fi optimizată.
Mesajul transmis de Mihai Jurca este și unul de ordin simbolic. În contextul în care Guvernul pregătește un nou pachet fiscal și măsuri de austeritate ce vor afecta semnificativ populația – de la reduceri de subvenții până la limitarea unor cheltuieli sociale – aplicarea acelorași principii și în interiorul aparatului guvernamental este o măsură de credibilitate.
„Dacă cerem populației să sufere consistent, trebuie să facem și noi același lucru”, a declarat Jurca, marcând astfel o linie de coerență între politicile publice și funcționarea aparatului administrativ.
Această decizie vine pe fondul presiunilor bugetare fără precedent, generate de nevoia de consolidare fiscală, dar și de angajamentele asumate în fața partenerilor internaționali. România trebuie să reducă deficitul bugetar și să asigure sustenabilitatea cheltuielilor publice, iar unul dintre instrumentele esențiale este eficientizarea aparatului de stat.
Precedente și contextul mai larg al restructurărilor
Acțiunea Cancelariei Prim-Ministrului nu este una izolată. Mai multe ministere și structuri guvernamentale au fost notificate în ultimele săptămâni că trebuie să pregătească planuri de restructurare și reorganizare. Scopul este reducerea numărului total de angajați din sistemul public cu până la 10%, în etape succesive.
De asemenea, există un plan discutat în coaliția de guvernare privind comasarea unor instituții, desființarea unor agenții cu activitate redusă sau neclară și trecerea către un model de funcționare administrativă mai suplu, mai eficient și cu un impact bugetar redus.
În acest context, analiza internă a Cancelariei devine un exemplu care ar putea fi urmat și de alte entități aflate în subordinea Guvernului, indiferent de domeniul de activitate. Măsura este privită ca parte a unui efort mai larg de reformare a administrației publice centrale.
În concluzie, solicitarea transmisă de Cancelaria Prim-Ministrului privind propunerile de reducere a personalului în cele opt instituții aflate în coordonare directă reflectă începutul unei reforme administrative mai ample. Scopul este dublu: pe de o parte, scăderea cheltuielilor cu aparatul de stat, iar pe de altă parte, trimiterea unui semnal clar că și structurile guvernamentale se supun acelorași reguli ca și cetățenii afectați de politicile de austeritate.
În zilele următoare, este de așteptat ca fiecare dintre cele opt instituții vizate să transmită planurile de restructurare către Cancelaria Prim-Ministrului, urmând ca acestea să fie evaluate și aprobate în funcție de realismul și impactul propunerilor. Este un test de eficiență și solidaritate administrativă într-un context economic extrem de tensionat.
