Ana Sasu
Schimbările climatice devin din ce în ce mai vizibile în România, unde verile se prelungesc, iar iernile devin mai blânde și lipsite de zăpadă. Într-un interviu recent acordat emisiunii „În oglindă cu Mihai Ghiță”, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a discutat despre aceste schimbări și viitorul climatic al țării.
Se schimbă anotimpurile în România
România se confruntă cu o schimbare semnificativă a anotimpurilor, ceea ce ridică întrebări despre viitorul climat al țării. În timp ce tradițional România a avut un climat temperat continental, tendințele recente indică o apropiere de un climat mediteranean. Verile devin din ce în ce mai calde și mai lungi, începând acum de la 1 mai și extinzându-se până în noiembrie, iar iernile sunt din ce în ce mai lipsite de precipitații.
Ultimele veri au fost deosebit de intense în România. În iulie 2024, Bucureștiul a înregistrat cinci zile consecutive cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius. Aceste temperaturi extreme au dus la emiterea unor coduri roșii de caniculă, afectând majoritatea teritoriului. De altfel, maxime istorice de temperatură au fost atinse anterior în 1951 și 2007, când termometrele au arătat 44,5 grade Celsius la Ion Sion, respectiv 44,3 grade Celsius la Calafat.
Directorul ANM: „Vara începe la 1 mai şi se termină în noiembre”
Elena Mateescu subliniază că astfel de fenomene sunt din ce în ce mai frecvente, reflectând o tendință generală de încălzire:
„Debutul verii clar începe mai devreme pentru că observăm încă de la jumătatea lunii mai fenomene convective specifice mijlocului de vară.(…) Notăm vara începe la 1 mai din punct de vedere al modului de manifestare al fenomenelor. Se prelungește, cum am avut în acest an, până în jurul datei de 15 de noiembrie”, explică directorul ANM.
Pe măsură ce verile devin mai intense, iernile devin din ce în ce mai blânde și mai lipsite de zăpadă. Ultimele cinci ierni au fost cele mai călduroase înregistrate în România, o tendință care, dacă va continua, va schimba radical modul în care ne raportăm la sezonul rece.
„Zăpadă vedem din ce în ce mai rar și în prezent. Cu siguranță vorbim de noțiunea de climă temperat continentală datorită poziției unde ne aflăm, dar niciun sezon nu mai seamănă cu altul și observăm, de la an la an, evoluții atipice poate, mai ales la nivelul sezoanelor de tranziție, dar și la nivelul anotimpului în zilei.
Observăm că verile sunt din ce în ce mai călduroase, iernile sunt mai sărace în precipitații, ultimele cinci ierni în țara noastră au fost cele mai călduroase ierni„, a explicat aceasta.
Schimbările climatice nu afectează doar temperaturile, ci și fenomenele meteorologice extreme. Elena Mateescu a subliniat că România va continua să experimenteze o diversitate de fenomene meteo neobișnuite, de la caniculă extremă la furtuni violente. Aceste schimbări au un impact semnificativ asupra agriculturii, infrastructurii și sănătății publice.
Un exemplu recent este ciclonul care a adus furtuni violente, grindină și descărcări electrice în mai multe regiuni, inclusiv București. Codurile portocalii și galbene pentru furtuni au devenit mai frecvente, iar distribuția precipitațiilor a devenit neuniformă, provocând inundații locale și pagube materiale.
În fața acestor schimbări climatice, Elena Mateescu subliniază importanța protejării mediului și educării generațiilor viitoare.
„Să lăsăm generațiile viitoare să trăiască și să încercăm să îi educăm încă de pe acum că așa cum vom proteja noi planeta, așa va rămâne ea pentru generațiile viitoare”, a mai spus directorul ANM.
Protejarea resurselor naturale și adoptarea unor practici sustenabile sunt esențiale pentru a face față provocărilor climatice. În lipsa unei alte planete care să ne ofere resursele necesare, este vital să gestionăm cu grijă ceea ce avem pe Pământ.
Sursa foto: Arhivă
