Miruna
O procedură birocratică bine cunoscută de românii care au avut nevoie să își dovedească statutul în sistemul public de sănătate ar putea fi eliminată treptat. Adeverința de asigurat în format fizic nu ar mai trebui solicitată atunci când calitatea de asigurat poate fi verificată electronic. Măsura face parte dintr-un proiect legislativ adoptat de Senat, însă pentru a deveni lege trebuie să parcurgă în continuare procedura parlamentară. Schimbarea urmărește ca informațiile existente deja în bazele de date ale statului să fie consultate direct, fără ca pacientul să mai fie pus să obțină și să transporte documente care confirmă date disponibile electronic.
Adeverința de asigurat ar urma să fie eliminată treptat
Proiectul adoptat de Senat prevede eliminarea treptată, până la 31 decembrie 2027, a obligației persoanelor asigurate de a prezenta adeverințe sau alte documente fizice care demonstrează calitatea de asigurat, în situațiile în care informația respectivă poate fi verificată electronic. Inițiativa a trecut de Senat cu 111 voturi pentru și două împotrivă.
Principiul noii proceduri este simplu: dacă furnizorul de servicii medicale poate verifica direct în sistemele informatice dacă o persoană este asigurată, pacientului nu ar mai trebui să i se ceară să aducă separat o hârtie care confirmă aceeași informație.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar urma să asigure instrumentele electronice necesare pentru verificarea statutului persoanelor. Sistemul trebuie să permită inclusiv identificarea verificării efectuate, trasabilitatea și auditarea operațiunilor, cu respectarea legislației privind protecția datelor personale.
Schimbarea nu înseamnă însă că adeverința a dispărut deja în toate situațiile. Proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților, care este for decizional, iar ulterior sunt necesare promulgarea și publicarea actului normativ în Monitorul Oficial pentru ca noile prevederi să intre în vigoare în forma adoptată definitiv.
Prin urmare, românii trebuie să facă diferența între adoptarea proiectului de către Senat și aplicarea efectivă a noilor reguli. Până când întregul proces legislativ este finalizat, procedurile existente continuă să fie relevante acolo unde legislația în vigoare le impune.
Important este și faptul că proiectul nu schimbă condițiile în care o persoană dobândește calitatea de asigurat. Nu sunt modificate regulile privind contribuția la asigurările sociale de sănătate și nici categoriile persoanelor care beneficiază de asigurare. De asemenea, proiectul nu extinde pachetul de servicii medicale de bază.
Românii nu ar mai trebui trimiși după o hârtie pentru o informație disponibilă electronic
Pentru pacienți, efectul cel mai vizibil al modificării ar putea fi reducerea drumurilor făcute pentru obținerea unor documente justificative. În practică, situațiile în care o persoană trebuie să demonstreze că este asigurată pot genera timp pierdut și solicitări suplimentare, mai ales atunci când informația există deja în evidențele autorităților.
Digitalizarea ar trebui să mute această responsabilitate de la pacient către sistem. În loc să îi fie cerută persoanei o dovadă fizică, furnizorul medical ar urma să consulte instrumentele electronice disponibile.
CNAS dispune deja de infrastructură informatică prin Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate. Portalul instituției include instrumente destinate furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice, iar specificațiile tehnice publicate în 2026 prevăd inclusiv funcționalități pentru verificarea online a calității de asigurat.
Eliminarea treptată a dovezilor pe hârtie ar putea deveni astfel o etapă suplimentară a procesului de digitalizare.
Pentru salariați, schimbarea poate însemna că nu vor mai trebui să apeleze la departamentele de resurse umane pentru obținerea unei adeverințe atunci când statutul lor poate fi confirmat direct electronic.
Același principiu ar trebui să simplifice interacțiunea cu sistemul medical și pentru alte categorii de persoane asigurate. În locul unui circuit în care cetățeanul obține informația de la o instituție pentru a o prezenta unei alte instituții sau unui furnizor medical, datele ar putea fi verificate direct în sistem.
Există însă o nuanță importantă: eliminarea adeverinței de asigurat nu trebuie confundată cu dispariția tuturor adeverințelor utilizate în sistemul de sănătate.
În anumite situații speciale continuă să existe documente cu un rol distinct. De exemplu, normele CNAS prevăd o adeverință de înlocuire a cardului național de sănătate în anumite circumstanțe, până la eliberarea unui card duplicat. Aceasta are o funcție diferită față de simpla dovadă a calității de asigurat.
Prin urmare, noua măsură trebuie înțeleasă exact: obiectivul este eliminarea solicitării inutile a dovezii fizice privind calitatea de asigurat atunci când statutul respectiv poate fi confirmat electronic.
Ce trebuie să știe românii înainte ca noile reguli să intre în vigoare
Cea mai importantă informație pentru pacienți este că schimbarea nu trebuie interpretată ca o eliminare imediată a documentului începând de acum. Proiectul a trecut de Senat, iar Camera Deputaților urmează să ia decizia finală în Parlament.
Dacă proiectul va finaliza procedura legislativă și va fi promulgat, eliminarea documentelor fizice se va face treptat. Termenul prevăzut pentru finalizarea procesului este 31 decembrie 2027.
Până atunci, dezvoltarea și funcționarea infrastructurii digitale sunt esențiale. O procedură exclusiv electronică trebuie să permită furnizorilor medicali să afle rapid și corect dacă pacientul figurează ca asigurat.
CNAS are deja mecanisme informatice prin care furnizorii pot lucra cu informațiile din sistem. Platforma PIAS deservește sistemul asigurărilor sociale de sănătate și include componente pentru verificări și raportări electronice.
Pentru pacient, avantajul principal ar trebui să fie simplificarea accesului la servicii. Într-un sistem complet funcțional, cetățeanul nu ar mai trebui să demonstreze printr-o hârtie o informație pe care statul o deține deja.
Proiectul introduce însă și obligații privind modul în care sunt efectuate verificările. Acestea trebuie realizate în scopurile prevăzute de lege, iar operațiunile trebuie să poată fi urmărite și auditate. Protecția datelor cu caracter personal rămâne obligatorie.
Schimbarea nu oferă automat calitatea de asigurat unei persoane care nu îndeplinește condițiile legale. De asemenea, nu elimină obligația de plată a CASS acolo unde aceasta există și nu modifică serviciile medicale incluse în pachetul de bază.
Practic, reforma privește modul în care este demonstrat statutul, nu regulile prin care acesta este dobândit.
Pentru milioane de români, diferența ar putea fi însă una vizibilă în relația de zi cu zi cu sistemul medical. În locul drumurilor pentru obținerea unei adeverințe, verificarea ar urma să se facă direct, electronic.
Până la adoptarea definitivă a proiectului, pacienții trebuie să respecte însă procedurile aflate în vigoare și să nu pornească de la premisa că adeverința nu mai poate fi solicitată în nicio situație. Eliminarea ei este prevăzută ca un proces gradual, iar forma finală a legii va depinde de votul Camerei Deputaților și de etapele legislative ulterioare.
