În România există un loc în care accesul femeilor este strict interzis. Se spune că orice femeie va pune piciorul acolo va avea parte numai de nenorociri.
Călugării de la Mănăstirea Frăsinei, situată în localitatea vâlceană Muereasca, respectă cu sfințenie rânduielile de la muntele Athos, iar ctitorul mănăstirii a aruncat un blestem asupra oricărei femei care ar încerca să le tulbure tihna.
Legenda Mănăstirii Frăsinei și blestemul la adresa femeilor
Sfântul Ierarh Calinic a fost cel care a dorit ca Mănăstirea Frăsinei să urmeze modelul de pe muntele Athos, potrivit Spynews.
De asemenea, pentru a se asigura că toată lumea înțelege importanța acestei reguli, cu doi kilometri înainte de poarta mănăstirii stă scris primul avertisment: „Strict interzisă urcarea mai sus a persoanelor feminine”, prin „Legământul Sfântului Calinic”.
Orice călător care trece de anunţ şi continuă să se apropie de Frăsinei va fi întâmpinat de încă un panou, mult mai vechi, din care reiese foarte clar de ce femeile au interzis în lăcaș: „Atenţie, legământ cu blestem! Femeile nu au acces la mănăstirea de sus”.
Blestem asupra mamei surorilor Gabor
Pe data de 17 ianuarie a anului 1867, Sfântul Ierarh Calinic a interzis intrarea femeilor în Mănăstirea Frăsinei, iar la doi kilometri a fost așezată o piatră de legământ pe care scrie:
„Acest sfânt locaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și, fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrâzni a trece, să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Ramnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867.”
În urmă cu nouă ani, legenda și blestemul de la Mănăstirea Frăsinei păreau mai vii ca oricând, după ce mama surorilor Gabor, Veronica Bulai, ar fi murit. Aflată în pelerinaj la mănăstirile din nordul județului Gorj, aceasta dorea să facă niște fotografii și pereților stâncoși ai peșterii Polovragi.
A fost lovită de un bolovan căzut de pe versant, chiar la intrarea în peșteră, și a murit pe loc. Cu o seară înainte de accident însă, aceasta ar fi dormit la Mănăstirea Frăsinei, unde femeile nu au acces. Ca atare, s-a speculat că astfel femeia ar fi încălcat blestemul străvechi.